21.7 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalGorjInvierea cu leustean

Invierea cu leustean

Se apropie Pastele. Cum spune proverbul, câte bordeie, atâtea obiceie. In Gorj, Invierea Domnului este cinstita de credinciosi cu aceeasi evlavie si curatenie ca in toate celelalte zone ale tarii. Obiceiurile difera, pe alocuri, in functie de relatiile cu elementele naturale, pe care oamenii le-au stabilit cu sute de ani in urma.


Virginia Vâlceanu, fosta bibliotecara in Vagiulesti, prezinta in proiectul sau de monografie traditiile de Paste ale localnicilor.


Duminica Floriilor anunta venirea Pastelui. Si cum e ziua de Florii, asa va fi si cea de Paste… Acum se merge la biserica, de unde se aduce salca sfintita si se pune in pamânt sa prinda radacina. Se spune ca e tamaduitoare pentru trup si suflet… Tot de Florii se dau de pomana cani de pamânt cu apa in ele si pâine. Dupa biserica, se pune masa cu peste, ca e dezlegare, si in curte se sadesc flori si pomi, pentru ca se zice ca de Florii totul prinde viata. In ziua de Florii, curatenia, zugravitul si spalatul trebuie terminate. Pentru Saptamâna Mare sa nu ramâna decât pregatitul mâncarii…


In Joia Mare, vagiulestenii merg dis-de-dimineata, când se crapa zorile, la cimitir. Se duc cu boji in mâna si fac focuri la picioarele mortului. Se zice ca atunci mortii vad si aud. Se tamâiaza mormintele, iar femeile isi jelesc rudele raposate. Dupa cimitir, satenii pleaca la biserica. Duc flori, lumânari, coliva si colaci si pomenesc atât mortii, cât si viii. Dupa slujba, fiecare se spovedeste si se impartaseste pentru apropiata sarbatoare. Ajunsi acasa, oamenii cheama copiii satului, carora le dau de pomana ulcele de pamânt cu apa. Noaptea se merge la Prohod.


Insurateala vopsita


Vineri dimineata se inrosesc ouale. Obiceiul vechi si frumos de a le incondeia cu ceara s-a pierdut in ultimii ani. Astazi, femeile apeleaza la ofertele simple din comert: trei – patru oale cu apa la fiert, in care toarna vopsea de diferite culori si niste sare. Ouale se coloreaza rapid si se sterg cu o cârpa inmuiata in ulei, sa le dea stralucire. Nici macar cunoscuta frunza – lipita pe ou, intr-un ciorap – nu se mai foloseste. Iar gospodinele care doresc sa-si complice cât de cât munca lipesc abtibilduri achizitionate de la buticul din sat.


Vopseaua de oua din Vinerea Mare se pastreaza pentru saptamâna a treia dupa Paste. Atunci se serbeaza la Vagiulesti „Insuratitul“. Perechi de tineri, purtând coronite de flori pe cap si oua inrosite cu vopseaua de la Paste, merg la balta – la Motru. Fetele si baietii schimba intre ei coronitele si, incrucisându-le, se pupa printre ele. Atunci isi cânta: „Treci, surata, peste balta / Sa ne-nsuratim o data!“, anuntând acum un fel de logodna, de legamânt pe care si-l fac unii altora. De multe ori, aceasta „insurateala“ se sfinteste la altar.


Noaptea se merge din nou la biserica si se sta pâna la miezul noptii. Dupa slujba, se fac sarindarele cu 44 de prescuri pentru mortii fara spovedanie si lumânare. Tot satul se culca apoi, sa se pregateasca pentru ziua, dar mai ales seara de sâmbata.


Ploconul – o traditie pastrata cu sfintenie


In Noaptea de Inviere, gorjenii se duc cu lumânari mari – sau mai mici, dupa posibilitati – sa ia lumina. Cu totii asculta slujba, inauntru, dar si afara, daca nu au loc. Apoi, cu lumânarile in mâini, dau târcol bisericii de trei ori, iar casei, când ajung, tot de trei ori. Lumânarile se pastreaza in casa si se aprind numai in caz de primejdie, furtuna, nenorocire. Tot in noaptea aceasta, când merg la biserica, oamenii au câte un fir de leustean la ei. Se zice ca acesta ar trebui sa fie furat de la vecini. Vagiulestenii cred ca aceasta planta este miraculoasa, ii fereste de rele si de aceea o pastreaza la icoana.


In dimineata de Paste, gorjenii manânca intâi o codita de peste crud – sa fie astfel tari, iuti si puternici ca vietuitoarele apelor. Tot atunci se pune o brazda verde in fata pragului casei, sa calce toti pe ea, pentru a fi sanatosi si verzi tot anul. Se ciocnesc oua, iar cei care câstiga „batalia“ ofera celorlalti ouale invingatoare. Iar dupa toate aceste obiceiuri, incepe ospatul. Nepotii se duc la mosi, finii la nasi, copiii la parinti, rudele la rude – cu plocoane pentru gazde, desigur. Uneori, dupa petrecerile din familie, satenii se strâng in sat si incing hore, de salta tot praful ulitelor. Sarbatoarea tine si luni, a doua zi de Paste. Iar in cea de-a treia, vagiulestenii trec apa, in comuna invecinata, la Corcova, si se petrec la bâlci, cu lautarii, mici la gratar si cumparaturi de la tarabe. A patra zi se face o pauza binemeritata, dupa care, in Joia Luminata, femeile fac parastase de vii si de morti. Vineri se merge la Izvorul Tamaduirii, la Gura Motrului, de unde se ia apa sfintita, care sa faca bine la sanatatea de trup si cea de suflet. Duminica Tomii este nedeie la Valea Motrului – deci se incing din nou jocul, bâlciul si ospatul, care incheie cele doua saptamâni de traditii si sarbatoare la Vagiulesti, Gorj.


Innoirea de Paste


Mâncarurile traditionale de Paste nu difera cu mult de cele din alte zone ale tarii: se pregatesc sarmalute din porc sau vita, piftie din pasare sau vita, miel sau curcan la cuptor, drobul de miel, dar si salata boeuf ,ca tot este la moda. Desertul consta in cozonaci. Gospodinele mai pricepute si rabdatoare fac si câteva prajituri pretentioase cu creme si glazura. Cele prea ocupate merg tot la buticul din drum, unde gasesc delicatese dupa pofta inimii, la preturi rezonabile.


Si in Gorj este obiceiul innoirii de Paste! Astfel, toata suflarea satului isi cumpara cu câteva saptamâni inainte haine, incaltaminte si lenjerie noua, pe care le imbraca numai in Sfânta Zi de Duminica!

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS