Gazele de esapament inseamna peste jumatate din poluarea din Craiova, depasind astfel substantele nocive emise de agentii industriali. Efectele sunt amplificate de lipsa spatiilor verzi.
Peste jumatate din poluarea produsa in Craiova este cauzata de gazele cu efect de sera degajate de autovehicule. Cel putin asa reiese dintr-un studiu al Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului (ARPM) Craiova, care a atentionat ca raportul factorilor poluatori din oras s-a inversat in ultimii ani. „In 2003 au aparut doua tendinte diferite de evolutie: pe statiile de tip trafic valorile incep sa creasca, iar pe cele cu specific industrial – sa scada. Aceasta tendinta s-a mentinut si pe parcursul anului 2006. Daca in anii 1995 – 1996 ponderea industriei la fenomenul de poluare era de aproximativ 60%, dupa 2000 procentul a scazut la circa 40%, iar pe primul loc au trecut traficul si activitatile urbane“, se mentioneaza in analiza facuta de ARPM Craiova.
In ultimii ani, numarul de masini din judetul Dolj a crescut constant, potrivit comisarului Constantin Coanda, seful Serviciului inmatriculari auto din cadrul Prefecturii Dolj. „In judet avem inmatriculate in acest moment peste 115.000 de autovehicule, facând abstractie de alte 36.000 de masini care au fost radiate pentru ca proprietarii nu si-au preschimbat certificatele de inmatriculare. In 1997, in judet existau aproximativ 90.000 de autovehicule. In zece ani, numarul lor a crescut cu 25.000“, a declarat Coanda.
Specialistii se asteapta ca numarul masinilor inmatriculate in Dolj sa creasca in continuare, insa nu in acelasi ritm ca pâna acum. Totusi, potrivit analistilor, nivelul poluarii cauzate de traficul rutier este deocamdata mai redus in România decât in alte state ale Uniunii Europene.
Codasi la spatii verzi
Un factor care contribuie la accentuarea poluarii este lipsa spatiilor verzi. Din acest punct de vedere, Craiova nu sta foarte bine. Potrivit datelor Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public si Fondului Locativ (RAADPFL) Craiova, orasul are 1.037 de hectare de spatii verzi, cu mult mai putine decât alte orase din tara comparabile ca marime si numar de locuitori. Cele mai mari suprafete, circa 452 de hectare, sunt parculetele din jurul blocurilor, administrate de asociatiile de proprietari. Urmeaza parcurile si gradinile publice aflate in grija RAADPFL. Din cele 420 de hectare, cea mai mare parte (271 de hectare) o reprezinta parcurile, apoi zonele verzi de pe bulevarde si strazi (47 de hectare) si plantatiile de aliniament (46 de hectare). Restul sunt scuaruri (23 de hectare), gradini publice (19 hectare), peluze si fântâni arteziene (14 hectare). Inventarierea zonelor verzi se termina cu perdelele periurbane de protectie din jurul Craiovei, care in evidentele RAADPFL totalizeaza 165 de hectare. In Craiova, media de zona verde pe cap de locuitor este de 3,2 metri patrati, cu mult sub cea pe tara, care este de 15 – 16 metri patrati. Comparativ cu alte orase din România, situatia sta la fel. Braila are o medie de 15,81 metri patrati pe cap de locuitor, Brasov – 16 metri patrati, Timisoara – 12 metri patrati pe cap de locuitor, Ploiesti – zece metri patrati, Constanta – 8,72 metri patrati. In clasamentul national, Craiova s-ar situa pe ultimul loc. Normele internationale prevad pentru orase un minimum de 12 metri patrati pe cap de locuitor.
