Modificarea structurii invatamântului ii nemultumeste pe sindicalistii doljeni. Acestia considera ca scolile generale nu au spatii si personal pentru clasele pregatitoare si clasele a IX-a ce ar trebui sa faca parte din invatamântul obligatoriu.
In cadrul unei dezbateri publice pe tema invatamântului preuniversitar, organizata la Bucuresti, la inceputul acestei saptamâni, sindicalistii doljeni au explicat reprezentantilor Ministerului Educatiei si Cercetarii (MEdC), Ministerului Administratiei si Internelor si parlamentarilor ca pentru introducerea a doua clase suplimentare este nevoie de un numar mare de cadre didatice si spatii. „Structura propusa de minister cu educatia timpurie de la unu la trei ani este inadecvata, la fel si clasa pregatitoare care ar fi parte a invatamântului primar, scolile neavând dotari si personal pentru astfel de situatii. Ciclul primar de I-V si gimnazial de VI-IX nu se poate realiza, pentru ca in scolile generale nu exista spatii, iar pentru a aduce la scolile generale clasa a IX-a acestea ar trebui sa aiba alta structura“, a explicat Constantin Lungulescu, vicepresedintele Sindicatului Invatamântului Preuniversitar (SIP), filiala Federatiei „Spiru Haret“.
Examen de titularizare fara suspiciuni
Sindicalistii doljeni considera ca trebuie schimbata structura consiliilor de administratie ale institutiilor de invatamânt, unde jumatate din membri sunt persoane din afara scolii care pot fi chiar presedintii acestor consilii. In plus, proiectul noii legi a invatamântului nu are prevederi clare in privinta elevilor din invatamântul obligatoriu care absenteaza si nu pot fi exmatriculati. „Trebuie sa se precizeze clar in lege cum pot fi pedepsiti elevii care absenteaza nemotivat acolo unde invatamântul este obligatoriu si nu pot fi exmatriculati. Precizarile trebuie sa fie clare, ca sa nu existe ambiguitati in aplicarea legii“, a precizat Lungulescu. Atât profesorii, cât si reprezentantii sindicatelor au cerut MEdC pastrarea examenului national de titularizare, proiectul noii legi a invatamântului transformând acest examen intr-un concurs la nivel de scoala. Sindicalistii sustin ca in acest fel se incurajeaza favoritismul si profesorii nu vor mai opta pentru posturile din invatamânt. „Cel mai bine este ca titularizarea sa fie un examen national pentru ca s-a constatat ca atunci când concursul s-a tinut in judetele-pilot, cum a fost si Doljul, la nivel de centru exista intotdeauna suspiciuni in privinta subiectelor si concursului“, a spus Constantin Lungulescu. De aceea, SIP Dolj considera ca profesorii ar trebui sa raspunda prin comentarii la articolele din lege care nu le convin pentru ca ministerul sa aiba o imagine a ceea ce isi doresc oamenii.
Dascalii doljeni pot schimba proiectul de lege
In acelasi timp, si Uniunea Sindicatelor Independente din Invatamânt (USII) Dolj cere dascalilor doljeni sa isi spuna parerea in legatura cu proiectul de lege si sa propuna schimbarea unor articole. „Am blocat actiunea pentru ca termenul de 30 de zile este mult prea scurt pentru a discuta legea si culegem propuneri din teritoriu“, a spus Constantin Rada, presedintele USII Dolj. Conform proiectului de lege, sistemul de invatamânt preuniversitar cuprinde urmatoarele niveluri: educatia timpurie; invatamântul prescolar: grupa mica, grupa mijlocie si grupa mare; invatamântul primar: clasa pregatitoare si clasele I-V; invatamântul secundar: inferior, clasele VI-IX, superior, clasele X-XII sau XIII. La acestea se adauga invatamântul profesional si invatamântul tertiar nonuniversitar – invatamântul postliceal. Invatamântul primar si secundar inferior constituie invatamântul obligatoriu, conform proiectului de lege, iar acesta se organizeaza in forma de zi.
