Municipalitatea din Banie a bagat 24 de miliarde de lei vechi intr-un canal care nu-i apartine – tronsonul neacoperit, pâna anul trecut, din spatele Liceului de Chimie. Lucrarea, altfel necesara, putea fi realizata inca din 2000, daca angajatii Primariei Craiova si ai Regiei Apa deschideau ochii.
Amenajarea canalizarii din vecinatatea Liceului de Chimie – tronsonul paralel cu strada Pascani -, finalizata la sfârsitul anului trecut, a fost facuta cu bani din bugetul Craiovei, fara ca primaria sa detina in patrimoniu obiectivul. 25 de miliarde din buzunarele craiovenilor au fost inghitite de o lucrare executata in curtea altcuiva. Daca, totusi, necesitatea investitiei ar putea musamaliza cheltuirea banilor publici ai Craiovei pe un domeniu care nu-i apartine, aspectul incompetentei functionarilor din institutiile statului ramâne. Legea nr. 213 din 1998 privind regimul domeniilor public si privat stabileste ca retelele de alimentare cu apa si canalizare din localitati trebuie incluse, prin hotarâre de guvern, in patrimoniul respectivelor entitati administrativ-teritoriale, tocmai in ideea posibilitatii de a fi realizate investitii in folosul comunitatii. Domeniul localitatilor Doljului, atestat prin HG nr. 965 din 2002, modificata, nu cuprinde in anexele cu bunuri in patrimoniul municipalitatii decât o parte din canalul Bariera Vâlcii – Balta Craiovita, si anume doua pozitii care indica portiunile din Bariera Vâlcii si din Craiovita, in vreme ce restul canalizarii, Parcul Cornitoiu – Balta Craiovita, nu a fost revendicat de nimeni, pâna la sfârsitul anului 2006, când Primaria Craiova a decis sa si-l treaca pe inventar, fiindca bagase bani acolo. Directorul Directiei patrimoniu, Ovidiu Vanghelie, confirma ca nu exista rubrici in HG nr. 965 care sa ateste ca acel bun este al autoritatii publice locale, dar sustine ca el a fost inventariat in decembrie 2006 si va fi insusit prin hotarâre de guvern. „Canalul Cornitoiu este prins, practic, in contabilitatea primariei, iar noi l-am trecut in inventar si urmeaza sa fie atestat, impreuna cu alte bunuri care au trecut, din 2002 pâna in 2006, in proprietatea Primariei Craiova, ca element in patrimoniul acesteia“, a declarat Vanghelie.
Canalizarea, din nou „ilegala“
Regia Autonoma Apa furnizeaza un serviciu de canalizare beneficiarilor sai utilizând canalul Cornitoiu, intrucât detine zeci de contracte comerciale cu societati si persoane fizice care deverseaza reziduuri in acel canal, pe care insa nu-l administreaza legal. Directorul general al Regiei Apa, Constantin Stamatoiu, spune ca a aflat de la presa ca unitatea pe care o conduce nu este nici proprietar, nici gestionar al canalului Cornitoiu. „Voi verifica bunurile pe care le-am primit in administrare. Daca este adevarat ca nu controlam acest canal cu acte in regula, voi face demersuri pe lânga consiliul local sa ne fie predat. Oricum, o astfel de cerere trebuia facuta cu mult timp inainte, atunci când s-a inventariat domeniul Craiovei sau macar când s-a incercat prima data reamenajarea acestei canalizari“, a spus Stamatoiu. Intr-adevar, prima tentativa de reabilitare a canalului Cornitoiu, printr-un imprumut, a fost o hotarâre a Consiliului Local Municipal din 2002, ramasa insa fara rezultat tocmai din pricina ca primaria nu putea obtine fonduri pentru reparatiile unui obiect pe care nu-l are. In mai 2005 a fost aprobat totusi de Consiliul Local Municipal un studiu de fezabilitate privind „Amenajarea canalului colector deschis pârâul Cornitoiu, in zona Liceului de Chimie si zona Parc Craiovita, pâna la deversare in canalul inchis existent“, document in baza caruia a fost posibila lucrarea din 2006.
Legea, ignorata
In 2005 si 2006, când au fost intocmite studiul de fezabilitate si proiectele tehnic si de executie, in vederea investitiei de amenajare a canalului Cornitoiu, functionarii publici au uitat ca, legal, nu se afla pe mosia lor. Primarul Antonie Solomon si viceprimarul Gheorghe Nedelescu cred ca este canalul primariei, transferat nu se stie de la cine in domeniul public al Craiovei prin hotarâre de guvern. „Cunosc ca exista o hotarâre de guvern, prin care canalul acela ne-a fost predat noua, de la Apele Române parca, dar nu stiu care este acea hotarâre“, a afirmat viceprimarul Nedelescu. Sefa Serviciului investitii, Sabina Dumitru, sustine ca ea a verificat doar autorizatia de construire si certificatul de urbanism emise de primarie in vederea investitiei, iar acolo scrie ca e domeniul Craiovei. „Nu noi verificam actele de proprietate, ci numai documentatia de construire. In cazul canalului Cornitoiu, autorizatia si certificatul de urbanism dovedesc faptul ca primaria e proprietar. Noi am facut receptia lucrarii de casetare si am predat investitia Regiei Apa“, a spus Sabina Dumitru. Directorul general al Regiei Apa, Constantin Stamatoiu, afirma ca regia nici nu are in administrare acel canal. Mihaela Al Basthawi, sefa Directiei de urbanism, compartimentul care a emis autorizatia si certificatul de urbanism, studiaza de zor dosarele, fiindca nu cunoaste problema. Directorul Directiei Apelor Jiu, Stefan Stoica, arata ca obiectivul nu a apartinut si nu poate fi nici al Apelor Române. „Pe vremea când exista pârâul din Cornitoiu, acesta a fost sau trebuia inclus in domeniul primariei, fiindca avea o lungime mai mica de 5 km si un bazin mai mic de 10 km patrati. Asa spune legea. Deci nu a fost niciodata al Apelor Române. Pentru constructia canalului, era obligatoriu, de asemenea, ca bunul sa apartina primariei, si nu noua“, a declarat Stefan Stoica.
Primaria, „toxica“
Prin neimplicarea in reglementarea regimului juridic al canalului Cornitoiu – Balta Craiovita, functionarii publici ai Baniei au pus umarul la disconfortul craiovenilor. Zona de care autoritatile s-au apropiat abia in 2006, si atunci, practic, ilegal, reprezentând sursa unor mirosuri care au terorizat in ultima vreme populatia din cartierul Cornitoiu.
