Nascuta intr-o familie cu traditie in lumea medicala, Viviana Rezeanu este sefa Ambulatoriului de Specialitate din cadrul Spitalului Universitar CFR Craiova. Este o femeie implinita, anul acesta sarbatorind 34 de ani de casnicie, dar fiind si bunica a doi nepotei frumosi.
Craioveanca de la trei ani, Viviana Rezeanu este una dintre persoanele modeste, pline de viata, care te fascineaza de la o prima discutie. A crescut intr-o familie cu traditie in lumea medicala. Mai intâi, bunicul a fost sanitar, apoi tata a fost medic. Urmând traditia familiei, impreuna cu sora ei (doctorita Manuela Stoenescu – n.r.) au ales aceeasi meserie, insuflând „microbul“ si copiilor, studenti la Facultatea de Medicina din Craiova.
„In aceasta meserie este «vital» sa ai rabdare cu pacientul“
Medic primar ORL in cadrul Ambulatoriului de Specialitate din cadrul Spitalului Universitar CFR Craiova, Viviana Rezeanu a urmat Liceul „Nicolae Balcescu“, apoi Facultatea Medicina si Farmacie din Cluj, aceeasi institutie urmata si de tatal ei. A intrat din prima la facultate, Clujul purtându-i, dupa parerea ei, intr-un fel noroc, tot acolo dând si primariatul si ramânând cu o nostalgie de tot ce inseamna acea urbe. Si-a dorit de la inceput specialitatea chirurgie, din momentul absolvirii facultatii si pâna astazi fiind medic in policlinica din Craiova. A muncit enorm, a invatat pe masura, dupa cei sase ani de facultate urmând examene din trei in trei ani, verificari, congrese medicale, confruntarea in fiecare zi cu noi si noi cazuri, unice ca gravitate si complexitate. Satisfactia cea mai mare, din cele povestite de doctorita Ambulatoriului CFR, este in momentul când pacientii ii multumesc, ii devin prieteni apropiati. „Am urmat Facultatea de Medicina din convingere si pasiune. Primii ani de practica medicala i-am facut la Spitalul Coltea din Bucuresti, unde am efectuat si primele mele interventii chirurgicale. Cea mai mare satisfactie o am in momentul in care fosti pacienti imi telefoneaza sa ma felicite de sarbatori sau pur si simplu sa ma intrebe ce mai fac… Curios sau nu, de obicei oamenii amarâti sau pensionarii ma suna si azi sa imi multumeasca! In aceasta meserie este «vital» sa ai rabdare cu pacientul, sa il asculti si sa il incurajezi, sa fii, pe lânga specialistul in domeniul medical ales, un fin psiholog. Nu cred ca am gresit un diagnostic in viata mea, este suficient sa vad persoana, sa o examinez, sa stau putin de vorba cu ea si sa imi dau seama care este problema medicala“, a povestit Viviana Rezeanu. A ascultat sfatul mamei, care, in momentul in care i-a spus ca alege Medicina, a rugat-o sa respecte toti oamenii pe care ii va intâlni, sa se poarte frumos si cu „cei mici, saraci sau cu functii de jos, cât si cu cei mari, sa-i trateze si respecte ca oameni“.
34 de ani de casnicie
Din anul sase de facultate, doctorita Viviana l-a cunoscut pe viitorul ei sot, Craciun Rezeanu, de profesie inginer, acesta lucrând in cadrul CFR Craiova. Au ramas impreuna din acea clipa, in acest an sarbatorind al 34-lea an de casnicie. „Momentul in care mi-am cunoscut sotul este deosebit. Am avut parte, oarecum fara voia noastra, de o intâlnire «programata» de familie. Norocul nostru ca am acceptat totusi sa ne vedem, ne-am placut si ne-am inteles de la primele discutii. Esential intr-o casnicie este respectul pe care trebuie sa il ai pentru persoana de lânga tine, sa nu amesteci niciodata problemele de serviciu cu cele familiale, sa stii sa cedezi atunci când trebuie, sa fii intelept“, a marturisit doctorita Viviana Rezeanu. Au avut marele noroc lucrând amândoi in cadrul CFR sa primeasca un apartament cu doua camere. Dupa multi ani, in 1999, au reparat casa parinteasca, mutându-se. Sotii Rezeanu au un baiat, Manuel Rezeanu, de 33 de ani, tata la rândul lui a doi copii, unul de patru ani, iar celalalt de numai un an si jumatate, „super Robert“, asa cum se prezinta copilul, si David Stefan. Singurele regrete pe care doctorita Viviana Rezeanu le are sunt ca nu au avut si o fetita si ca din lipsa timpului liber nu a putut calatori atât cât si-ar fi dorit.
Munceste peste sapte ore zilnic, in acest timp consultând cam 100 de pacienti. Este pasionata de flori, de carti, având o colectie de aproximativ 5.000 de volume, cât si de goblenuri, având aproximativ 30 de tablouri pe care singura le-a cusut. Cei doi nepotei au adus o bucurie fara margini in sufletele bunicilor, care ori de câte ori sunt vizitati de micuti incearca sa ii astepte cu noi surprize (atârna in copacul din fata casei banane, „super-Robert“ alergând imediat de cum intra pe poarta sa vada daca in copac au mai crescut banane… – n.r.).
