Problemele copiilor nostri incep acasa si pot fi rezolvate tot acasa. Societatea generatiilor celor care sunt astazi parinti era stapânita, controlata si manipulata de un sistem dictatorial si punitiv. Astazi insa lucrurile s-au schimbat. Oamenii nu mai suporta nedreptatea si violarea drepturilor omului.
Când o pedeapsa raneste sufletul, din punct de vedere psihologic ea se manifesta prin comportamente cum sunt: rezistenta, resentimentele, respingerea si revolta. Inainte de a fi maturi din punct de vedere psihologic, copiii si adolescentii indeparteaza si resping ajutorul atât de important al parintilor. Conflictul dintre parinti si copii este greu de controlat. Multi parinti recunosc ca vechile metode de pedeapsa bazate pe frica, dominare si culpabilitate nu mai merg, dar pur si simplu nu cunosc altele. Parintii care permit prea multe nu le ofera copiilor controlul parintesc de care acestia au nevoie. Când copiii detin controlul ei scapa de sub cel al parintilor.
Copiii invata totul prin imitatie si cooperare
Copiii din ziua de astazi sunt mult mai sensibili decât erau cei din generatia anterioara, sunt capabili de mai mult, dar sunt si negativ influentati de metodele vechi de educatie ca: tipatul, bataia, pedeapsa, umilirea, interdictia si rusinea. In trecut, pedepsirea copiilor cu bataia ii determina sa stie de frica si sa respecte regulile. Astazi, prin batai parintii obtin un efect exact contrar si raspund la violenta prin violenta. Acesta este simptomul unei mai mari sensibilitati. Copiii isi imita parintii. Ei invata totul prin imitatie si cooperare. Când parintii si educatorii invata sa ramâna linistiti, calmi si iubitori atunci când un copil are toane, copiii pot invata sa ramâna la fel de linistiti, calmi si iubitori când sentimentele puternice stau sa izbucneasca. Daca tipam la copii, ii amenintam si ii agresam fizic si verbal, pentru a redobândi controlul, in afara de faptul ca vom creste un copil al carui sentiment de neincredere in el insusi se va manifesta pregnant când va fi adult, va invata ca agresiunea este solutia. Mai târziu, când dorinta nu-i va fi indeplinita, isi va lasa furia sa se reverse fie printr-o agresiune directa, fie printr-una pasiva.
Astazi, parintii au mai putin timp pentru a se dedica educatiei, de aceea ei trebuie sa invete ce este cel mai important pentru copiii lor. Daca inainte de 1989, parintii considerau o dovada de iubire a-i aduce copilului o sticla de suc sau a-i asigura mâncarea de a doua zi, astazi cea mai mare bogatie pentru un parinte este timpul. E nevoie ca parintii si educatorii sa-si modernizeze metodele de educatie pentru a creste copii si adolescenti sanatosi si cooperanti. Pentru a face fata schimbarilor din societate, parintii trebuie sa-si schimbe atitudinea fata de educatie. Daca in trecut, educatia urmarea sa formeze copii ascultatori, obiectivul educatiei moderne este acela de a forma copii cu o vointa puternica, dar cooperanti. In trecut un copil care nu se supunea era deseori calificat incapatânat. Vointa unui copil nu trebuie eliminata pentru a-l detemina sa fie cooperant. Când inima unui copil este deschisa si vointa le este educata, copiii invata prin sentimentul de compasiune sa devina cooperanti si buni. Acesti copii indrazneti nu se vor lasa usor influentati de presiunea pe care o vor exercita ceilalti asupra lor când vor fi mari si nici nu vor simti nevoia de a se razvrati.
Fiecare copil are destinul lui
Scopul educatiei pozitive este acela de a forma lideri siguri, capabili sa-si faureasca singuri destinul, nu sa calce pe urmele altora in virtutea inertiei. In mintea, inima si trupul fiecarui copil exista schita perfecta a dezvoltarii acestuia. Educatia pozitiva sprjina procesul natural de crestere a copiilor, ajutându-i sa isi exprime armonios talentele si insusirile fiecaruia.
Unul din principiile acestei educatii este ca fiecare copil are problemele lui unice. Având permisiunea de a fi diferiti de ceilalti, copiii devin capabili sa descopere, sa aprecieze si sa-si dezvolte potentialul interior unic. Fiecare copil are probleme si insusirile lui proprii si nu putem face nimic pentru a-i face altceva decât ceea ce sunt. Fiecare copil are destinul lui personal. Fiecare copil are problemele si calitatile lui proprii. Ca parinti ne putem asigura ca le oferim posibilitatile de a da tot ce pot mai bun.
Emotiile constituie o parte importanta a cresterii
Având permisiunea de a gresi, copiii devin capabili sa se autocorecteze, sa invete din propriile greseli si sa obtina succese mai mari. Toti copiii fac greseli. E perfect normal si e de asteptat. A gresi nu inseamna ca ceva e in neregula cu tine, in afara de cazul când parintii reactioneaza de parca nu ar trebui sa o faci. Greselile sunt naturale, normale si de asteptat. Cel mai eficient mod de a-i invata pe copii acest lucru este ca parintii sa-si recunoasca propriile greseli atunci când le fac, sa-si sprijine copiii si sa se sprijine intre ei. Copiii invata vazând. Atunci când sunt facuti de rusine si sunt pedepsiti, copiii nu pot sa-si dezvolte iubirea de sine sau capacitatea de a ierta. Iertarea, daca este acordata in mod corect si persistent, este un mijloc de a corecta la fel de puternic ca si bataia, frica sau pedeapsa. Emotiile ca supararea, tristetea, frica, nesiguranta si rusinea nu numai ca sunt naturale si normale, dar constituie o parte importanta a cresterii. Având permisiunea de a-si exprima sentimentele negative, copiii invata sa-si controleze emotiile si sa-si dezvolte constiinta de sine. Emotiile negative sunt mereu normale si trebuie comunicate. Parintii trebuie sa invete sa creeze ocazii potrivite pentru ca micutii sa simta si sa constientizeze si apoi sa-si exprime aceste emotii. Crizele de furie sunt o parte importanta a dezvoltarii copiilor, dar ei trebuie sa stie când este timpul si care este locul potrivit ca sa le exprime. Cea mai buna cale pentru a-i deprinde pe copii sa fie constienti de propriile lor sentimente este aceea de a-i asculta si de a-i ajuta sa le identifice cu empatie.
Educatia pozitiva formeaza copii cu o personalitate puternica
Majoritatea oamenilor care nu au succese personale au fost copii care nu si-au manifestat sentimentele negative, acestea ramânând blocate. Oamenii de succes sufera când pierd, dar isi revin fiindca au capacitatea de a se elibera de sentimentele negative. Având permisiunea de a vrea mai mult, copiii dobândesc sentimentul ca stiu ce merita si isi dezvolta capacitatea de a amâna o recompensa invatând sa fie fericiti cu ceea ce au. Având permisiunea de a se opune si a spune „nu“, copiii devin capabili sa-si exerseze vointa si sa-si construiasca o personalitate reala si pozitiva. Copilul invata sa fie cooperant si accepta indrumarea parintilor. Invatând cum sa conduca rezistenta copiilor lor prin metode de educatie pozitiva si nu prin aplicarea pedepselor, tipete si bataie, parintii isi pastreaza controlul, acordându-le in acelasi timp celor mici o libertate sporita.
Educatia pozitiva formeaza copii cu o personalitate puternica, mult mai cooperanti, ii invata sa isi asume responsabilitati si sa se simta in siguranta intelegând locul pe care il au in familie si apoi in societate.
Material realizat in colaborare cu Gina Chiriac, psihoterapeut la Centrul de Sanatate „Sf. Grigorie Decapolitul“, din Craiova, situat in incinta Liceului de Chimie, telefon: 0744545352
