In judetul Mehedinti a fost descoperita cea mai mare comoara din Oltenia din tezaurul dacilor. La ruinele unei cetati din Hinova au fost gasite aproape sase kilograme de aur.
Activitatile desfasurate in dosarul „Aurul dacic“ au relevat ca o mare parte a tezaurelor dacice a fost scoasa din România prin intermediul mai multor cetateni sârbi, domiciliati in localitati de la granita cu tara noastra, acestia având legaturi cu traficanti români din judetele Mehedinti, Caras Severin si Timis. Ei au reusit, prin metode neelucidate pâna in prezent, sa scoata din tara in Serbia 90% din aurul descoperit, de aici fiind vândut mai departe. „In prezent, activitatile de cercetare si investigare se desfasoara in cooperare cu organele judiciare din 12 state europene si SUA, in vederea recuperarii celorlalte bunuri arheologice sustrase. In luna iulie 2005, Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Alba Iulia a trimis in judecata 13 inculpati, printre care trei mehedinteni, pentru alti 36 de suspecti fiind dispuse disjungerea si cercetarea separata. In urma actelor de cercetare, au fost deschise alte 17 dosare penale, in toate fiind inceputa urmarirea penala. De asemenea, in doua dintre dosare au fost constatate infractiuni de competenta altor structuri (fapte de coruptie, spalare de bani), motiv pentru care s-a dispus declinarea competentei solutionarii in favoarea organelor judiciare specializate“, se mentioneaza intr-un comunicat de presa al IPJ Mehedinti.
Muzeografii si politia impreuna cu procuratura iau in calcul si posibilitatea ca din obiectele descoperite sa faca parte si bijuterii din castrul dacic de la Hinova, unde inainte de revolutie a fost descoperit unul dintre cele mai mari tezaure din aur. La o adâncime de un metru in gradina unui localnic, cautatorii de aur au gasit o caldare cu aproape sase kilograme de bratari barbatesti, turnate, si mai multe podoabe si bani din aur. „La mine in curte au gasit aurul, au venit cu un aparat special, a piuit si au gasit caldarea. La nici un metru in pamânt era aurul dacilor. Atunci statul mi-a dat 3.000 de lei pentru ca au gasit aurul la mine“, a declarat Badea Dumitru, din Hinova.
In anul 1993, in Vama Portile de Fier 1, un cetatean austriac a fost prins cu o cruce in care se aflau aproape zece kilograme de bijuterii dacice. Crucea a stat aproximativ 50 de ani deasupra unei fântânite tot in comuna Hinova, pe dealul Stârmina. Austriacul se pare ca a venit la sigur cu o harta si intr-o noapte a luat crucea. „Deasupra fântânii era o cruce, nimeni nu a stiut ca era plina cu aur. Intr-o noapte a disparut si am aflat ca a luat-o unul din Austria si l-au prins cu ea in vama. La doar câteva sute de metri de cruce era un craniu de om intr-un postament. Sub acesta scria in latina: «Cine-mi va sparge capul imi va mânca creierul». L-a spart un om si a gasit patru bani din aur“, a povestit Ion Fratila.
Actiunile politistilor au condus la recuperarea a cinci bratari din aur (de 1.121 g, 1.080 g, 987 g, 930 g si 850 g – primele patru din SUA si ultima din Franta), 31 de tezaure dacice si romane, totalizând 7.845 de monede, cinci fragmente de monede, patru vase din metal, 33 de vase ceramice, unul din sticla, zece statuete, doua elemente de arhitectura si epigrafice, 190 de obiecte de podoaba, sase unelte, 29 de arme si 1.400 de alte obiecte antice. De asemenea, au mai fost recuperate 632 de bancnote si 11 volume de carte veche, toate susceptibile ca fac parte din patrimoniul cultural national.
In ceea ce priveste bratarile dacice, expertizele au atestat ca sunt lucrate din aur antic (aur brut, obtinut din pepite sau nisip aurifer, nerafinat), au fost prelucrate in ateliere antice, cu unelte ale epocii respective, excluzându-se posibilitatea ca acestea sa fie copii sau falsuri contemporane. Pe lânga aur, toate bratarile contin mult argint si in cantitate redusa cupru, ceea ce este tipic pentru aurul nativ. Aurul din care sunt facute bratarile nu este obtinut din topirea monedelor grecesti, romane sau kosoni. Dincolo de aceste elemente comune, bratarile au compozitii usor diferite, continând mai mult sau mai putin cupru, si sunt produse din sarje diferite de material brut.
Autoritatile franceze au expertizat bratara dacica recuperata la Bienala Anticarilor de la Paris, concluzionând ca piesa se incadreaza perfect in seria tipologica a bratarilor plurispiralice cunoscute pe teritoriul României si, cronologic, in perioada dacica clasica.
