Departe de casa, intr-o tara in care, desi se vorbeste aceeasi limba ca a lor, se simt straini, studentii si elevii basarabeni veniti sa studieze pe meleagurile oltenesti spera ca intr-o zi vor primi cetatenia româna si implicit pe cea europeana.
Cu toate ca traiesc de ani buni in România, studentii basarabeni care invata la facultatile Universitatii din Craiova alcatuiesc o comunitate mica la etajul patru al Caminelor studentesti nr. 8 si 9 de la Institut. Daca intrebi pe vreun student autohton sau pe cineva din personalul administrativ in ce camere stau studentii basarabeni, nu primesti decât un singur raspuns. „Moldovenii? Etajul patru din ambele camine este al lor“. Aparent prietenosi si vorbareti, studentii moldoveni se tem de presa care de cele mai multe ori i-a etichetat ca betivi si batausi si prefera sa-l roage politicos pe reporter sa plece din camera, urându-i totusi o zi buna. Dupa ce esti dat afara din doua camere si alte usi se inchid când tinerii aud ca este un reporter pe hol, iti incerci norocul la a treia, unde, dupa ce bati la usa, intri convins ca vei primi un nou refuz. „Noua nu ne place sa vorbim cu presa pentru ca au mai venit reporteri si au scris ca facem chefuri si bem, ca venim cu votca de acasa, ca ne batem, si am avut probleme. Daca vreti, vorbiti la politie sau la Universitate cu persoana care se ocupa cu studentii straini“, a spus un tânar in timp ce privea un film la calculator.
Studentii basarabeni, intorsi din drum
Cu toate ca este de opt ani in România, Iulian nu s-a despartit de graiul moldovenesc si nu isi doreste decât sa primeasca si cetatenia româna. Tânarul de 22 de ani, student in anul III la Facultatea de Istorie din cadrul Universitatii din Craiova, a stiut inca de când a plecat in vacanta de sarbatori ca la intoarcerea in România va trebui sa suporte un riguros control vamal la granita UE. „Pâna acum era de ajuns sa aratam carnetul de student, dar de la 1 ianuarie ne trebuie permis de sedere sau viza. Daca inainte intrai si cu buletinul, acum nu mai vii de capul tau. La Chisinau au fost cozi interminabile pentru obtinerea vizelor, multi nu au primit vize pentru ca s-a lucrat incet. Au primit in loc o adeverinta care sa ateste ca au depus actele pentru viza si ca figureaza in baza de date, dar politistii de frontiera nu i-au gasit in baza de date si i-au intors din drum, fara sa ii pese nimanui ca pentru noi incepe perioada examenelor. Eu am venit cu trenul international si nu am stat decât cu o jumatate de ora mai mult la coada, dar altii au stat cu orele“, a povestit Iulian.
In asteptarea cetateniei române
Colegul lui Iulian de camera, Vadim, student in anul IV la Facultatea de Administratie Publica, a stat patru ore la granita. „Daca in doua ore treceai prin doua puncte, acum am stat patru ore numai la punctul de trecere a frontierei din România. Este si normal pentru ca România si-a luat niste angajamente si trebuie sa le respecte“, a spus studentul. Cei doi tineri si-au depus de câtiva ani actele pentru obtinerea cetateniei si asteapta ca noua lor patrie, unde locuiesc de sapte – opt ani, sa ii adopte. Cu toate ca o data cu cetatenia româna obtin si permisul de libera trecere in statele UE, studentii craioveni nu vor sa plece de aici. „Nu conteaza pentru mine ca as avea libera trecere. Eu vreau sa lucrez si sa traiesc aici“, a spus Dumitru, student in anul IV la Facultatea de Drept. Altii vor cetatenie pentru ca se simt români. „Suntem români si de asta vrem cetatenie. Nu vorbim româneste?“, a spus Natalia. Denis, student la Facultatea de Stiinte Economice, cu toate ca vrea si el cetatenia româna, este convins ca o va obtine foarte greu. „Eu sunt cam nationalist si fata de altii care si-au depus actele pentru obtinerea cetateniei, eu chiar ma simt român si vreau sa traiesc aici. Nu vad asta ca pe o oportunitate, dar sunt din ce in ce mai multe cereri si prea putine aprobari“, a explicat tânarul.
„Cetatenii români au mai multe posibilitati ca noi“
Un pic mai departe de etajele patru ale caminelor studentesti, la Liceul Teoretic „Henri Coanda“ alti tineri viseaza la cetatenia româna. Daca in anii de facultate si cei de liceu petrecuti pe meleagurile românesti studentii au descoperit ca România poate deveni casa lor, elevii basarabeni din liceele craiovene nu vor decât sa obtina cetatenia ca sa plece in strainatate.
„Eu am venit pentru cetatenie româna, nu ca sa invat aici. Dupa ce termin scoala, sper sa obtin cetatenia si sa plec la munca in strainatate ca sa fac bani“, a spus Alina Ermurati, eleva in clasa a XII-a la Liceul Teoretic „Henri Coanda“. Si colega ei de camera, Maia Cernicenco, eleva in clasa a X-a, este atrasa de mirajul strainatatii unde poate ajunge daca obtine cetatenia româna. „Cetatenii români au mai multe posibilitati ca noi. Pot sa plece mai usor dincolo, sunt mai bine vazuti si o data ce termin facultatea vreau sa plec“, a spus Maia.
Cei 14 elevi basarabeni care studiaza la liceele craiovene au avut mari emotii la vama când s-au intors din vacanta si când au vazut ca autocare pline cu studenti sunt intoarse din drum. „Multi au fost intorsi pentru ca nu aveau vize, autocare intregi nu au putut trece si am crezut ca o sa ne intoarca si pe noi. Mi-a fost frica si m-am gândit ca dupa ce România a intrat in UE granitele s-au inchis pentru noi, moldovenii“, a spus Aurelia Pulbere, eleva in clasa a XI-a la Liceul Teoretic „Tudor Arghezi“.
