Dupa ce traversezi Cetatea Baniei si treci de centura noua a Craiovei, ajungi intr-o oaza de liniste, comuna Ghercesti, o lume care la doar câtiva kilometri de orasul european traieste din amintirile unor vremuri de mult apuse.
Ghercestiul este inconjurat de coline care il apara de zgomotul orasului din vale si de craiovenii care se retrag la tara si aduc cu ei obiceiurile si modul lor de viata. Comuna de la granita cu judetul Olt este o localitate bogata cu 2.300 de locuitori care coboara in Cetatea Baniei ca sa lucreze, dar se intorc seara in coltul lor linistit. Istoria Ghercestiului si a locuitorilor ei se pierde intre granitele Doljului si Oltului, de-a lungul timpului comuna dintre dealuri pierzând numeroase terenuri. „Inainte Ghercestiul se intindea pâna in Brazda lui Novac si Lapus, iar Bariera Vâlcii facea parte din comuna. Casele erau pâna la fabrica de avioane, dupa care se insirau viile boierilor care au intemeiat satele comunei. Boierul Ghercesteanu, boierul Gârlesteanu, care a fost stapân peste satul Gârlesti, si boierul Teisanu, care avea satul Tei, devenit acum catun al comunei“, a povestit Cornel Paparoiu, primarul comunei Ghercesti.
Istoria Ghercestiului, falsificata de comunisti
Regimul comunist a schimbat insa istoria comunei si a inlocuit numele boierilor români cu cel al unui grec, Gheorg, despre care ei spuneau ca ar fi intemeiat comuna pe la 1800. „Au scris chiar si o monografie care sa ateste ca terenurile din Ghercesti nu au facut parte din mosiile marilor boieri, dar acum am vazut documente depuse pe Legea nr. 247 in care erau mentionate numele acestor boieri. Acum noi trebuie sa facem o monografie bazata pe fapte reale pentru ca toti locuitorii comunei trebuie sa cunoasca istoria acestor locuri“, a spus primarul.
Regele Carol I, acoperit de Ceausescu
O data cu caderea regimului comunist, istoria acestei comune a inceput sa apara. Pe moara satului a aparut un nume pe care batrânii l-au recunoscut – Moara Zoe – nume care fusese acoperit cu vopsea de mai-marii de la partid, tocmai pentru ca moara a facut parte din mosia boierului Spulbereanu. Ploile au spalat vopseaua si acum câtiva ani a aparut numele vechi al morii. Scoala din satul Gârlesti a fost construita pe timpul regelui Carol I. „Când s-a renovat scoala, zidarii au descoperit placa pe care erau trecute anul constructiei si numele regelui Carol I. Profesorii si invatatorii mai batrâni au recunoscut placa despre care crezusera ca fusese desprinsa si aruncata“, a explicat Paparoiu.
„Suntem bucurosi ca am intrat in UE“
Oamenii din Ghercesti nu au avut timp sa se gândeasca la ce va aduce UE, dar din ce se vorbeste prin sat si din ce le-a spus primarul la sedinte, stiu ei ca este un lucru bun. „La noi, integrarea a venit mai demult, de când avem gaze, lumina pe strazi si telefon. Acum nu stim ce o mai fi, dar trebuie sa fie bine si pentru noi ca altfel nu am mai fi intrat in UE asta“, a spus Petre, un locuitor de 70 de ani din Ghercesti. Tanti Aneta a aflat de la televizor ca UE nu o mai lasa sa vânda brânza in piata si nici sa creasca pasari si nu prea ii place ca a trebuit sa se integreze. „De integrat ne-am integrat vrând-nevrând, dar acum sa ne lase astia in pace, ca nu e frumos sa ii spuna omului ca nu are voie sa creasca pasari sau sa vânda brânza. Brânza noastra este buna ca nu are concentrate din alea in ea si daca ar gusta europenii din ea nu s-ar mai opri din mâncat. Iar cu pasarile noastre ce au, ca le spunem noi ca aici se cresc pasari de când ne stim si, daca nu vor sa le manânce ei, nu le dam, le mâncam noi, ca doar noi le crestem“, a spus femeia. Ion Popescu, invatatorul satului, crede ca integrarea le va duce satenilor copiii inapoi acasa. „ Suntem bucurosi ca am intrat in UE. Se va schimba totul in bine. Aici erau inainte numai case din lemn si chirpici. Eu am avut prima casa din caramida, dar acum toti isi construiesc din BCA si am mai evoluat si noi. E bine pentru ca ni se vor intoarce copiii acasa, ca multi sunt plecati din sat si dusi la munca“, a spus invatatorul.
Zona metropolitana fara taxe si impozite
Cu toate ca le-a vorbit satenilor despre UE si despre ce le va aduce integrarea in afara de steaguri cu stelute si pancarta din centrul comunei cu mesajul „Acasa in Europa“, primarul se teme de zona metropolitana si „tentaculele“ Craiovei. „Nu ma opun dezvoltarii municipiului Craiova, dar vreau pastrarea autonomiei comunei mele. Accept ideea de zona metropolitana, dar taxele si impozitele sa fie la bugetul local. Noi nu suntem o comuna saraca si ne putem sustine. Avem doar 39 de familii la ajutor social, iar acum, dupa infiintarea Parcului Industrial, puterea noastra economica a crescut. Noi ramânem aici, Craiova este acolo si tot ce se construieste pe pamântul nostru este al nostru“, a precizat primarul Paparoiu. Edilul le-a vorbit satenilor despre UE si i-a atentionat ca toate utilitatile de care beneficiaza se platesc. „Le-am vorbit despre integrare si le-am spus ca va fi bine pentru ei daca vor respecta legile si vor munci ca sa se integreze. Trebuie sa faca agricultura comasat, cu specialisti, si trebuie sa plateasca pentru gaze si apa. Ei vor sa aiba conditii de oras si plata de tara si le vor avea atât cât se va putea“, a povestit primarul.
