Inalt Prea Sfintia Sa Parintele Mitropolit Teofan a oficiat ieri, de praznicul Sfântului Apostol Andrei, Cel Intâi chemat – Ocrotitorul României, slujba Sfintei Liturghii la Catedrala Mitropolitana „Sfântul Dumitru“ din Craiova. Traditiile legate de sarbatoarea Sfântului Andrei s-au pierdut treptat si putini craioveni mai pastreaza si astazi o parte din riturile legate de aceasta zi…
„Sfântul Andrei“, zi de sarbatoare, premergatoare zilei de 1 Decembrie, Ziua Nationala, uneste spiritual sarbatoarea Bisericii române cu sarbatoarea României. Ziua de ieri marcheaza traditional inceperea iernii. Pe de alta parte, crestinismul nostru, al românilor, este de origine apostolica, iar aceasta i se datoreaza Sfântului Andrei. Asa se explica si faptul ca el este unul dintre cei mai populari sfinti ai nostri si ca numele lui este viu in folclorul românesc. Conform reprezentantilor Mitropoliei Craiova, Sfântului Andrei in popor i s-a spus Sântandrei si de numele sau se leaga numeroase traditii, unele fara legatura cu cadrul bisericesc, ci mai degraba contaminate de anumite reminiscente precrestine. Sute de credinciosi s-au adunat ieri in bisericile craiovene pentru a aprinde o lumânare pentru sufletele mortilor. In vechime, luna decembrie (imediat urmatoare zilei de Sântandrei) purta chiar numele apostolului: Undrea sau Indrea. Sfântul Apostol Andrei, cel dintâi chemat la propovaduire, era fiul lui Iona evreul si fratele Sfântului Apostol Petru. A fost mai intâi ucenic al Sfântului Ioan Botezatorul, iar pe Domnul a incuviintat sa-L urmeze fara sovaire, marturisindu-L cu bucurie si fratelui sau: „Aflat-am pe Iisus cel din Nazaret“. Dupa Inaltarea Domnului, sortii au hotarât ca Andrei sa mearga la propovaduire in partile dinspre Grecia, Marea Neagra si Dunare. Si astfel a ajuns si in aceste locuri, vestind geto-dacilor cuvântul mântuirii si lasând numeroase urme ale trecerii sale prin Dobrogea, printre care si vestita Pestera a Sfântului Andrei, in imprejurimile careia au inflorit cu timpul numeroase vetre bisericesti si calugaresti.
Sfântul Andrei este apostolul care a crestinizat primul meleagurile noastre, fiind considerat patronul spiritual al românilor.
Usturoiul a ramas pe tarabele comerciantilor craioveni
Pe lânga traditiile de natura religioasa exista si traditii si credinte desprinse din vechi sarbatori ale tracilor, romanilor si dacilor.
Se spune ca in aceasta zi nu se matura casa, nu se arunca gunoiul sau altceva din casa, altfel lupii vor mânca vitele din gospodarie. De „Andreiu’ cap de iarna“ se spune ca umbla strigoii si fura animalele si mintile oamenilor. De aceea tocurile usilor si ferestrelor, la case, soproane, cotete trebuie unse cu usturoi pisat. „Era frumos pe timpuri, era alta viata. In ziua de Sfântul Andrei era sarbatoare mare. Fetele nemaritate isi puneau sub cap boabe de grâu pentru a-si visa ursitul. Astazi mai pastrez doar câteva dintre obiceiurile ramase de la parinti. Pun grâu la incoltit in vase mici de pamânt sau crengute de visin, daca vor incolti si inflori pâna la sarbatoarea Craciunului inseamna ca anul viitor va fi unul norocos, iar câmpul si pamântul vor avea rod mare. Din pacate, treptat aceste traditii au murit, putini mai stiu ca este bine sa manânci in Ziua de Sfântul Andrei usturoi sau sa ti-l legi la brâu ca sa aduca petitori. Oamenii nu mai cunosc aceste traditii, craiovenii au fost total neinteresati sa cumpere usturoi. A ramas pe tarabe si vom reusi sa il vindem in apropierea Craciunului pentru a fi folosit ca ingredient pentru cârnati“, a spus Mariana Catanescu, una dintre vânzatoarele din Piata Mare din Craiova.
Noaptea de Sfântul Andrei se spune ca este singura din an când se deschid portile cerului, iar daca luna va fi plina si cerul senin, iarna e usoara, iar daca cerul e intunecat, se anunta zapezi mari.
