14.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalGorjCetatea straveche a Gorjului

Cetatea straveche a Gorjului

In Gorj, de-a lungul Amaradiei, se intinde comuna Logresti cu cele sapte sate ale sale: Coltesti, Frunza, Târgu Logresti, Mosteni, Popesti, Maru, Seaca. Localitatea fost atestata documentar de-abia de câteva sute de ani. Totusi, urme ale unor asezari omenesti vechi de mai bine de trei mii de ani demonstreaza ca zona respectiva a fost locuita cu mult inainte de aparitia crestinismului.


Este vorba de o cetate datând din secolele XIII – XI i.Ch. „Aceste urme au fost descoperite pe santierul arheologic care a functionat in vecinatatea comunei pâna in 1999. Este un loc de o deosebita importanta pentru noi, urme ale unei civilizatii vechi de trei milenii! Eu am facut demersuri pentru continuarea cercetarilor, care s-au sistat inexplicabil. Din pacate, am aflat ca Primaria Logresti nu mai are nici un drept asupra terenului respectiv de peste treizeci si cinci de ani!“, a spus primarul Ion Baluta.


Cetatea hallstattiana, numita azi Gradistea, s-a aflat pe teritoriul comunei pâna in anul 1968, in punctul Dealul Muierii. Asa cum reiese din actele detinute de primarie, prin ’48, obstea cetatenilor din Logresti – numita „Progresul“ – avea in posesie terenurile aflate de jur-imprejurul cetatii. Iar unul dintre satele apropiate a purtat pâna acum câtiva ani numele de Cetate – astazi preschimbat in Maru.


„Prin Legea nr. 2/1968, s-au modificat limitele teritoriale ale localitatii Logresti“, a spus Ion Baluta. „Cetatea a intrat astfel in teritoriul vâlcean, si anume pe raza localitatii Gradistea“.


Pentru ca aceasta modificare nu i se pare deloc corecta, primarul Logrestiului s-a apucat de mai bine de doi ani de cercetari cu privire la apartenenta ruinelor vechi de trei mii de ani. Pentru aceasta, a luat legatura cu savanti de la Bucuresti, cu sprijinul carora spera sa realizeze proiectul pe care si l-a propus.


„Vreau sa se continue cercetarile arheologice! Urme ale unei civilizatii datând din secolul XIII inainte de Cristos nu trebuie lasate nestudiate. Apoi, zona respectiva reprezinta un punct de atractie atât pentru localnici, cât si pentru turisti. Intentionez, deci, sa o transform intr-un obiectiv turistic, sa amenajez o cale de acces ca românii si strainii sa poata merge sa vada urme ale unei stravechi civilizatii“.


Cercetari neglijate


Cercetari la Gradistea s-au facut inca din 1939, de catre D. Berciu, care si-a publicat studiile in „Arheologia preistorica a Olteniei“. Mult mai târziu – abia in 1983 – Muzeul Militar National a reluat activitatile de cercetare in zona, dar numai pentru trei luni. Specialistii s-au intors pe santier in 1999, dar, din diverse motive, din cele trei saptamâni preconizate pentru sapaturi nu s-a lucrat efectiv decât o saptamâna. Câteva puncte ale planului de studiu au fost totusi atinse: stabilirea clara a sistemului constructiv al fortificatiei, stabilirea raportului statigrafic dintre fortificatie si nivelurile antropice din incinta cetatii, datarea cu exactitate a intregului obiectiv. Materialul arheologic nu este numeros, intâi din cauza timpului scurt aflat la dispozitia cercetatorilor, apoi deoarece cetatea era de refugiu. Incinta fortificatiei, de forma ovoidala, cu diametrul maxim de 80 de metri, se gaseste pe un mic platou care domina zona si se afla la inceputul unei ramificcatii estice a Dealului Muierii. Cercetarile ulterioare pe care intentioneaza primarul Ion Baluta sa le sprijine ar putea completa cunostintele detinute pâna acum despre sistemului de fortificatii folosit de uniunile tribale traco-getice din Oltenia.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS