In prag de integrare, administratia doljeana primeste o palma din partea Institutului pentru Politici Publice Bucuresti (IPPB). Consiliul Judetean (CJ) Dolj este codasul unui clasament realizat pe baza unui studiu care a evaluat performantele autoritatilor publice locale.
Prin proiectul „Indicatori de performanta in administratia publica locala din România“, IPPB a intocmit o baza centralizata de date care masoara eficienta masurilor luate de administratia locala in domeniile drumuri si poduri judetene, protectia copilului, bibliotecile si muzeele judetene in ultimii doi ani. Luate la bani marunti de IPPB, performantele CJ Dolj lasa de dorit la capitolele infrastructura, unde consiliul ocupa locul 35 din 41 de judete si in cel al protectiei copilului, unde CJ Dolj este pe penultimul loc. Unul dintre motivele pentru care CJ Dolj ocupa ultimele locuri ale clasamentului este ca IPPB nu a primit informatiile in formatul in care au fost cerute.
„Pentru cele doua domenii, CJ Dolj nu a furnizat datele complete in formatul in care le-am cerut, ceea ce denota un management slab al informatiilor, specific administratiei publice românesti. Majoritatea consiliilor judetene din România nu au realizat o clasificare a podurilor judetene pe categorii de risc, nu au estimari ale costurilor medii de modernizare a drumurilor judetene. Cu toate ca drumurile judetene sunt in directa administrare a consiliilor judetene, consiliile nu au date cu privire la numarul de accidente produse pe aceste drumuri“, a explicat Monica Marin, coordonator programe IPPB.
CJ Dolj, furnizor de informatii incomplete
CJ Dolj nu a precizat in rapoartele trimise IPPB ce fonduri externe a atras in domeniul drumurilor, ponderea cheltuielilor de investitii din totalul cheltuielilor pentru drumuri si podete si daca institutia a atras fonduri pentru perfectionare si specializarea profesionala a salariatilor din departamentul drumuri si poduri. Cu toate ca judetul a fost afectat de inundatii, CJ Dolj nu a realizat o clasificare a podurilor pe categorii de risc. La subcapitolul strategii de dezvoltare pentru drumurile si podurile din judet, CJ Dolj este campion, ocupând locul intâi, iar in ceea ce priveste duratele de executie a lucrarilor de modernizare si intretinere a drumurilor, institutia este in primele 15 judete.
Dupa numarul de reclamatii primite de la utilizatorii drumurilor judetene, CJ Dolj se afla la mijlocul clasamentului.
In domeniul protectiei copilului, CJ Dolj este din nou fruntas la strategii si codas la capitolul atragerea de fonduri si la solutionarea problemelor de infractionalitate ale copiilor din centrele de plasament. Nici pentru acest domeniu, CJ Dolj nu a oferit informatii complete, din rapoarte lipsind numarul persoanelor de specialitate care lucreaza in domeniul protectiei copilului si numarul de adolescente din centrele de plasament care au ramas insarcinate.
Ion Prioteasa, presedintele CJ Dolj, considera ca acest studiu reflecta doar o parte a realitatii, dar ca este util pentru ca aduce in prim-plan problemele judetului.
„Traim intr-o zona foarte saraca si aceasta e o realitate pe care incercam sa o prezentam la toate intâlnirile la nivel inalt. Avem nevoie de ajutor pentru ca administratia locala nu poate sustine financiar aceasta zona. Drumurile nu sunt nici mai bune, nici mai rele. Sunt asa cum au fost intotdeauna pentru ca fondurile alocate de abia ne ajung pentru intretinere, adica mai astupam gropi si ne pregatim pentru iarna. Speram ca de la anul sa incepem constructia cu fonduri externe a primelor drumuri europene, Podari – Segarcea si Giubega – Rast. In domeniul protectiei copilului, situatia s-a schimbat mult in acesti ani si putem spune ca acum suntem pe un loc fruntas“, a spus Prioteasa.
Doljul, campion la cultura
La capitolele biblioteci judetene si muzee, indicii de performanta ai CJ Dolj au crescut, administratia doljeana ocupând locurile 16, respectiv 20. Biblioteca Judeteana „Alexandru si Aristia Aman“ a ridicat performantele CJ Dolj care a ocupat locul intâi la atragerea fondurilor straine pentru pagina de web a bibliotecii, pentru faptul ca este deschisa in week-end si pentru ca evalueaza satisfactia utilizatorilor. Biblioteca judeteana s-a situat in primele 15 locuri pentru numarul de aparitii in presa, numarul de cititori si pentru fondul de carte in limbi straine. CJ Dolj nu a precizat nici in acest domeniu daca au fost alocate fonduri pentru specializarea si perfectionarea salariatiilor institutiei si daca biblioteca are fond de carte in format electronic.
Si muzeele judetene au adus un punctaj bun CJ Dolj, acestea ocupând locul doi la aparitii in presa, fiind intrecute doar de Muzeul Brukental din Sibiu.
La subcapitolele atragerea de fonduri, numar de vizitatori, numar de publicatii si evenimente organizate, muzeele doljene sunt printre primele 15 in clasament. CJ Dolj nu a precizat nici la acest capitol valoarea fondurilor alocate pentru carti si publicatii pentru muzee sau fondurile alocate pentru specializarea salariatilor.
Managementul, „boala“ institutiilor doljene
Alta problema cu care se confrunta administratia locala este executia bugetelor locale, la capitolul managementul financiar CJ Dolj ocupând locul 24.
„In administratia locala trebuie sa existe mai mare rigoare si responsabilitate fata de cheltuirea banilor publici. Managementul slab se reflecta atât in evaluarea activitatilor, cât si in transparenta institutiei publice. Lipsa unui sistem de indicatori de performanta face ca eficienta investitiilor sau a cheltuielilor sa fie greu de cuantificat. Accesul la fondurile structurale ale Uniunii Europene este conditionat de un management bazat pe performanta, pe evaluari bugetare si de impact“, a explicat Monica Marin.
Europa va primi cu bratele deschise si un judet sarac, in care investitiile straine se impotmolesc in gropile de pe drumurile judetene sau cad de pe poduri, care a pierdut numarul adolescentelor gravide din centrele de plasamant, cu institutii unde angajatii nespecializati de multi ani habar nu au de evaluarea satisfactiei cetatenilor, iar managementul institutiilor este inca o mare necunoscuta.
