Anumite evenimente lasa o amprenta indelibila in memoria colectiva a umanitatii. Cei mai multi dintre noi isi amintesc cu precizie unde eram si ce faceam in momentul in care am aflat vestea atacului aerian asupra Turnurilor Gemene din New York. O lume intreaga era consternata, asistând in direct la cel mai mare atac terorist comis vreodata. Odata socul trecut, avem datoria sa reflectam asupra propriilor noastre valori si asupra mijloacelor pe care le avem la dispozitie pentru a construi o lume pasnica.
In perioada 11-16 septembrie, Palatul de Congrese din Montreal a fost gazda unui congres mondial de anvergura, participantii discutând impactul evenimentelor din SUA, de la 11 Septembrie 2001, asupra religiilor lumii. Congresul, organizat de Facultatea de Stiinte Religioase a Universitatii McGill din Montreal, a reunit peste 3.000 de participanti, carora li s-a oferit un program extrem de incarcat, constând din 400 de conferinte sustinute de profesori si leaderi religiosi din intreaga lume reprezentând iudaismul, crestinismul, islamul, budismul, hinduismul, daoismul, sintoismul, zoroastrianismul, confucianismul, religiile populare chineze si africane.
Printre participantii remarcabili ai congresului s-au numarat Shrin Ebadi, laureat al Premiului Nobel pentru Pace in anul 2003, prima femeie judecator din istoria Iranului, Rabinul David Rosen, Karen Armstrong, Sri Sri Ravi Shankar, Didi-Swandhyay Parivar, Deepak Chopra, Gregory Baum, Douglas Elliot, Satguru Bodhinata Veylanswami. Religiile lumii trebuie sa raspunda intr-un mod comprehensibil la provocarile evenimentelor de la 11 Septembrie 2001. Congresul Mondial de la Montreal a avut menirea de a facilita acest proces, acum, când diferitele traditii religioase au avut la dispozitie cinci ani pentru a se raporta la acele evenimente dramatice. Este absolut evident faptul ca dialogul dintre culturi si religii a devenit o componenta fundamentala atât a culturilor moderne, cât si una din modalitatile in care judecam maturitatea traditiilor religioase. Tot mai multe astfel de intruniri au loc in ultimii ani, dându-le oamenilor posibilitatea sa-si impartaseasca gândurile si sa schimbe idei, stabilind totodata noi punti de colaborare pe multiple planuri. Organizarea Congresului de la Montreal si-a propus sa aduca laolalta diferite linii de gândire si actiune, asezând la aceeasi masa experti si amatori, cu o deplina constiinta a muncii la care se angajeaza.
Unul din scopurile principale ale acestui congres a fost tragerea unui semnal de alarma in privinta provocarilor care trebuie asumate pentru a crea si pentru a mentine in lume o cultura a pacii. Intrunirea de la Montreal s-a adresat cu precadere celor care si-au dedicat vietile unei abordari intelectuale, sociale, politice si religioase a problematicii coabitarii umane, in toata complexitatea ei. Subliniind importanta promovarii intelegerii, tolerantei si prieteniei intre persoane – in toata diversitatea de religii, credinte, culturi si limbi – si afirmând ca dialogul interreligios este o parte integranta a eforturilor de a promova o cultura a pacii si a dialogului intre civilizatii, trebuie sa recunoastem ca respectul pentru diversitatea religiilor si a culturilor, toleranta, dialogul si cooperarea pot contribui la combaterea ideologiilor si practicilor bazate pe discriminare si ura.
Plecând de la aceste consideratii, majoritatea paricipantilor au tinut sa precizeze ca leaderii religiosi ar trebui sa incurajeze guvernele si statele sa ia masurile menite, intre altele, sa promoveze intelegerea si prietenia intre persoane – indiferent de religia si etnia lor; protejarea locasurilor religioase; prevenirea actelor de vandalism; prevenirea si eliminarea discriminarii religioase prin recunoasterea drepturilor si libertatilor fundamentale in toate domeniile vietii – civil, economic, politic, social si cultural; asigurarea ca oficialii publici, in exercitarea muncii lor, respecta diferitele religii si credinte, si nu dau dovada de comportament discriminatoriu.
