Stiu ca este o abordare neobisnuita. Suna ca si cum relatia de cuplu ar fi un element de sine statator si am proceda la tratarea ei individual de „ea“ si de „el“. Chiar asa si este. Relatia de cuplu din perspectiva psihoterapiei, si nu numai, este o constructie. Este ceea ce el si ea construiesc impreuna.
Am fost pusa de multe ori in situatia neplacuta, atunci când discutam cu prietenii despre un cuplu recent divortat, care facea parte din grupul nostru, sa explic de ce dupa ce stam de vorba cu ea ii dam dreptate ei si apoi când il intâlnim pe el suntem si mai bulversati si evident ca ii gasim si lui o gramada de parti bune. Nu intelegem cum doua persoane, atât de cumsecade, au ajuns sa divorteze. Ei bine, asta se intâmpla pentru ca noi confundam persoanele, comportamentul fiecaruia, cu relatia de cuplu. Intr-o casnicie, prietenie, intr-un cuplu, de fapt avem de-a face cu o „ea“, cu un „el“ si cu ceea ce ei construiesc impreuna, ceea ce rezulta din intâlnirea lor – relatia de cuplu. De aceea e bine sa nu ne grabim si sa punem rapid un diagnostic, si anume, daca ea nu a avut o casnicie reusita, nu poate fi o femeie iubitoare sau, daca el tocmai a terminat un divort, nu poate fi un partener potrivit.
Imaginati-va ca am construi o arcada folosind doua coloane. Daca arcada se darâma, putem folosi coloanele in alte constructii, poate mai durabile. De aceea, e important sa ne analizam intâi propria persoana, asteptarile si bineinteles comportamentul pe care il avem fiecare si apoi, cu multa atentie, sa observam calitatea „materialului“ cu care venim sa construim relatia de cuplu.
Relatia de cuplu, ca un cont in banca
In week-end-ul trecut am fost la o nunta impresionanta prin fast, bun gust si frumusete. Mireasa si ginerele erau tineri si frumosi. Când dansau, am remarcat schimbul de priviri dintre ei. Va amintiti privirea care o aveati in ziua nuntii dumneavoastra? Cum va priveati partenerul? Privirea aceea „eu stiu ca tu stii si nimeni altcineva nu intelege magia dintre noi“… ei bine, aceea este relatia – acea legatura fara cuvinte, acea traire interioara care nu are nevoie de nici o certitudine, ci doar e suficient ca partenerul sa te priveasca in acest fel si pentru tine este totul, apare multumirea… Aceasta privire contine magia inceputului. Dupa nunta insa, incepe viata cu problemele de zi cu zi, cu munca, oboseala si cariere, apoi copiii cu nevoile lor si usor, usor, uitam sa ne mai privim. Ne trezim intr-o zi obositi, nemultumiti si irascibili. In momentul trezirii, primul gând e adresat intotdeauna celuilalt. Primul gând devine la un moment dat primul repros: „Celalalt nu a facut, nu s-a ocupat de…, nu a avut timp sa…, din cauza ta…“ este primul simptom al unei relatii care are nevoie de psihoterapie. Acest mod de a relationa nu este cel corect, pentru ca intotdeauna se uita un lucru esential: ca sa poti locui intr-o casa trebuie intâi sa o construiesti, iar pentru o casa ca si pentru o relatie intâi aduci materiale de constructie, construiesti si apoi astepti ca acea ea sa iti ofere siguranta si caldura. Din nefericire, intotdeauna asteptam mai mult de la celalalt, dar poate de acum inainte va fi altfel. Ar fi minunat daca, asa cum ne impodobim in ziua nuntii, ne-am impodobi spatiul fiecarei zile, daca nu cu flori si haine de ceremonie, macar cu lumina unui gest, unui cuvânt, pentru a-i darui partenerului, daca nu un dans, macar o privire!
Avem pretentia ca relatia de cuplu sa mearga de la sine. Este imposibil. Relatia de cuplu este ca un cont in banca: daca nu investesti, nu ai de unde „cheltui“ clipe frumoase. Nu ai profit. In viata, ca si la banca, credit li se da celor bogati. Investeste timp si iubire in relatia de cuplu si poti profita, imbogatindu-ti astfel viata cu dragoste si liniste sufleteasca.
Material realizat in colaborare cu Gina Chiriac, psihoterapeut la Centrul de Sanatate „Sf. Grigorie Decapolitul“, din Craiova, situat in incinta Liceului de Chimie, telefon: 0744.545.352.
