Aderarea la Uniunea Europeana va da lovitura de gratie intreprinderilor mici si mijlocii. Mii de doljeni risca sa ramâna pe drumuri si mii de firme ale micilor comercianti din Dolj vor deveni amintire. UE impune calitate, competitivitate si productivitate la standarde inalte, insa inaplicabile pe actuala infrastructura socio-economica din România.
Peste 60% dintre intreprinderile mici si mijlocii cu capital românesc vor fi desfiintate dupa 1 ianuarie 2007, data la care se spera aderarea la Uniunea Europeana. Asa suna o previziune sumbra emisa de oficialii Bancii Nationale a României. Majoritatea IMM-urilor din Dolj au capital românesc. Dupa integrare, numarul firmelor cu capital strain va creste pentru ca acestea au mai multa experienta in atragerea de fonduri europene, pe care managerii doljeni nu stiu sa le foloseasca. Problema e mult mai grava in conditiile in care multi intreprinzatori doljeni nu dispun de un calculator si nu au acces la internet, nu detin informatiile necesare despre conditiile impuse de Comunitatea Europeana si au de luptat cu instabilitatea legislativa si birocratia excesiva din România.
Standarde europene
Standardele impuse de Uniunea Europeana pentru intreprinzatorii doljeni sunt aceleasi cu cele din intreaga tara si spatiul european. Intreprinderile le percep ca fiind inalte din cauza situatiei actuale de a nu putea face fata tuturor cerintelor. Standardele sunt impuse pentru toate domeniile de activitate si vizeaza, in principal, calitatea serviciilor si produselor, calitatea mediului si securitatii.
Patronii care doresc sa obtina informatii referitoare la standardele europene trebuie sa apeleze la Asociatia Româna de Standardizare (ARS). Aceasta este institutia abilitata sa ofere (gratuit sau contra cost) servicii de sustinere a IMM-urilor pentru dezvoltare. Numeroasele modificari suportate de legislatia din România, care nu au luat sfârsit, sunt dovada vie a faptului ca aceasta nu este conforma cu legislatia europeana. Intreprinzatorii trebuie sa cunoasca recomandarea Comisiei Europene privind stimularea infiintarii si dezvoltarii IMM-urilor (recomandarea nr. 361/2003 stabileste ca cifra de afaceri anuala neta a unei IMM nu trebuie sa depaseasca 50 de milioane de euro, iar valoarea activelor detinute de aceasta trebuie sa fie mai mica de 43 de milioane de euro).
2007 schimba regulile de pe piata
Constantin Dragomir e depanator din 1983, de când a terminat scoala de profil. Inca rezista pe piata din Craiova, având propria afacere. „Am terminat scoala postliceala de la Timisoara si dupa revolutie am preluat afacerea. Cu depanarea radio-TV a mers bine, pentru ca erau multi care apelau la serviciile noastre. Televizoarele noi erau scumpe si preferau sa le repare pe cele care se stricau. Acum, clientela este mai rara, vin cei care nu au bani sa-si cumpere alt televizor. Piesele costa cel mai mult, pentru ca manopera nu este scumpa“, a spus Dragomir, care se teme de anul 2007, când regulile se vor schimba pe piata.
Dupa integrare
Dupa integrarea in Uniunea Europeana, IMM-urile trebuie sa faca fata pietei europene.
Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatii din România si Ministerul Economiei si Comertului au pus la dispozitie mai multe programe pentru sprijinirea intreprinderilor in vederea aderarii. Pe site-ul MEC pot fi gasite standardele europene si internationale armonizate la directivele Uniunii Europene. Dupa integrare, important pentru IMM-uri va fi sa beneficieze de asistenta financiara nerambursabila de la Uniunea Europeana prin fonduri structurale si de coeziune. Suma nerambursabila acordata pentru România, din 2007 pâna in 2013, va fi de 17 miliarde de euro. Pentru acest lucru, este necesara o cât mai buna informare si pregatire a agentilor economici pentru accesarea fondurilor. In România, circa 25% dintre firme se plâng de blocaje financiare, iar 16% nu au calculator si nu utilizeaza internetul. Acesta este si cazul majoritatii IMM-urilor din Dolj.
„Asta e meseria pe care o stiu“
Marinica Banicioiu e si el cizmar de ani buni, dar la rândul sau se plânge ca nu prea mai are clientii de altadata. Craiovenii prefera sa dea bani pe o pereche noua de pantofi, iar pe cea veche sa o arunce. Si piata de second hand i-a stricat afacerea. „Am trei si câteodata cinci clienti pe zi, dar vor reparatii mici. O cusatura, un flec, in general. Din pacate, nu mai sunt nici prea multi interesati de meseria asta. Nu am un ucenic si, chiar daca ar veni cineva, ar vrea sa-l platesc eu, nu sa-mi dea el, ca il invat meserie“, a spus Banicioiu. Craioveanul lucreaza in bransa de 22 de ani. „De zece ani mi-am deschis propria afacere. Au fost si perioade mai grele, când am inchis pravalia. Am redeschis-o apoi, asta e meseria pe care o stiu“, a mai spus Marinica Banicioiu.
Tehnologia moderna, spaima micilor comercianti
Marian Danut are un mic atelier de rame, oglinzi si geamuri intr-unul din cartierele Craiovei.
Zilnic, trec pragul firmei doi-trei clienti, pentru ca din spate vine tehnologia moderna. Termopanul a invins ramele de lemn si geamul clasic a fost inlocuit de cel special. „Am noroc cu geamul ornamental. Am mostenit atelierul de la tata, care a fost geamgiu. Când eram mic, colindam cu el prin comune pentru a vinde geam“, a spus Marian Danut. Nici el nu vede cu ochi buni viitorul meseriei pe care o practica. „Mie mi-e teama si pentru mine, dar si pentru altii ca mine!“.
Capital strain
Una dintre pietrele de temelie ale UE este comertul liber, dar practicarea sa in cadrul unei piete globale unice a fost un demers complex, având in vedere ca multe tari isi protejau propriile interese prin standardele tehnice interne. A fost nevoie de o legislatie corespunzatoare. Rezultatul este acela ca, pentru orice firma care doreste sa exporte produse catre UE, marcarea CE este obligatorie.
O mare parte dintre firmele doljene nu sunt deloc pregatite sa intre pe piata de desfacere a Uniunii. IMM-urile trebuie sa fie competitive, iar pentru aceasta au nevoie de tehnologie adaptata pietei europene. Bancile sunt cele care ar putea sa sprijine IMM-urile. Patronii firmelor se plâng ca au acces limitat la creditele bancare din cauza dobânzilor mari si astfel sunt in inferioritate fata de companiile straine. Acestea din urma obtin finantari la costuri mai reduse in tarile din care provin. Parerea oficialilor bancari este ca nivelul dobânzilor la creditele practicate de banci este normal pentru stadiul de dezvoltare a economiei românesti. Birocratia excesiva, lipsa accesului la informatie, taxele si impozitele mari si instabilitatea legislativa si politica sunt câteva elemente ce ingreuneaza activitatea IMM-urilor si trebuie luate in calcul inainte de aderarea in UE.
Stam prost la capitolul accesare
ADR Sud-Vest Oltenia si Ministerul Integrarii Europene (MIE) au lansat la Craiova, la inceputul lunii august, schema de finantare pentru micile intreprinderi care doresc sa acceseze fonduri nerambursabile destinate acestui sector. Potrivit lui Valentin Cristea, presedintele Consiliului Local al Intreprinderilor Mici si Mijlocii (CLIMM) Craiova, singura organizatie a micilor intreprinderi reprezentativa la nivel national, nici unul dintre oamenii de afaceri locali nu a aderat la acest proiect.
Comertul domina piata IMM
Majoritatea IMM-urilor din România sunt implicate in activitatea de comert, procentul corespunzator la nivel european fiind de doua ori mai scazut. Ramura turism este foarte slab reprezentata, respectiv numai 0,8%, comparativ cu 6% in statele membre UE. Procentul IMM in sectorul constructii este de trei ori mai scazut decât media europeana inregistrata in tarile candidate si in Europa. Procentul IMM in ramura industrie este de 14,4%, comparabil cu cel inregistrat in Europa (10%).
