11.4 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024

Magia muzicii

Pâna la sfârsitul secolului XVI, muzica a fost sub tutela Bisericii, dupa care si-a luat zborul catre propria-i libertate. Astfel, a sosit timpul fiecarui mare muzician, precum: Bach, Haendel, Haydn, Mozart, Beethoven, Strauss etc. Marii critici muzicali ai lumii apreciaza ca „Bach este cel mai desavârsit reprezentant, cea mai inalta intrupare a tot ce a fost mai nobil in muzica trecutului, temelia mare si solida, pe care avea sa se ridice muzica viitorului“. De asemenea, Vasile Pârvan consemna: „O pagina de Bach te armonizeaza cu cosmosul pentru o zi intreaga. A asculta o fuga de Bach e ca si cum te-ai recunoaste pe tine ca element al aceluiasi univers stapânit de aceleasi legi ale armoniei universale (…) Visez la o viata in care toate faptele ar fi patrunse de muzica“. Despre Haendel criticii spun ca era inzestrat cu geniu, ca a reusit sa indrepte atentia poporului englez catre muzica, daruindu-i o muzica nationala. Pe Haydn l-au numit parintele simfoniei si al quartetului modern, iar muzica lui Mozart a fost comparata cu „apa care curge din fântâni, cu apa care izvoraste printre crestele solitare si coboara navalnic prin paduri si câmpii, dupa care este imblânzita si mladiata pentru a-si raspândi binefacerile asupra intregii omeniri“. Beethoven a fost asemuit unui sfânt superior care vorbeste dincolo de hotarele acestei lumi, prin fluidul unui medium.


Apoi au urmat Chopin, Ceaikovski, Wagner, Brahms, Debussy si alti titani. Absolut toti i-au incântat pe melomani cu lucrarile lor. Emil Cioran reflecta: „Muzica ne trezeste regretul de a nu fi ceea ce ar fi trebuit sa fim, iar magia ei ne incânta pentru o clipa transpunându-ne in lumea noastra ideala, in lumea in care ar fi trebuit sa traim. Extazul muzical este o revenire la identitate, la originar, la radacinile primare ale existentei. In el ramâne numai ritmul pur al existentei, curentul imanent si organic al vietii. Aud viata. De aici incep toate revelatiile…“

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS