In vreme ce primaria someaza asociatiile sa-si „legalizeze“ acoperisurile fara autorizatie de pe blocuri, proprietarii isi dau intâlnire in salile de judecata pentru a-si recupera de la vecini banii cheltuiti pe aceste constructii.
Peste 300 de acoperisuri de bloc au fost executate fara autorizatie in municipiul Craiova, pe raza patrimoniala a 270 dintre cele 368 de asociatii de proprietari, au estimat specialistii primariei. Ei au mai declarat ca 98 de asociatii nu au dorit sa colaboreze, in sensul ca au refuzat sa prezinte documentatii pentru acoperisuri sau pur si simplu nu au vrut sa discute cu functionarii delegati ai municipalitatii. Recensamântul a fost realizat in cursul lunilor iunie-iulie, dupa ce, la sfârsitul lunii mai, un acoperis a fost aruncat de vânt in strada, peste o masina, in cartierul Brazda lui Novac. Seful serviciului Disciplina in constructii, Gheorghe Daici, sustine ca presedintii de asociatii au fost somati sa „intre in legalitate“, in sensul contractarii unei expertize tehnice pentru fiecare acoperis amenajat fara autorizatie. „Intentia primariei nu a fost de a amenda, ci de a-i convinge pe oameni sa respecte legea. Presedintii au termen pâna pe 28 august sa depuna la noi expertiza tehnica, iar pentru cazurile in care expertiza spune ca respectiva constructie prezinta caracteristicile prevazute de lege vom face demersurile pentru emiterea autorizatiei. De ce presedintii? Fiindca ei conduc entitatile pe domeniul carora se afla acoperisurile“, a explicat Gheorghe Daici. Pâna ieri, doar pentru 70 de acoperisuri primaria detinea documentatii aduse de reprezentantii asociatiilor. Gheorghe Daici nu stie la aceasta ora ce masuri se vor lua impotriva asociatiilor care nu au facut nimic pentru a obtine autorizatie, dar a spus ca este posibil sa nu se renunte la amenda, care se poate cifra la un miliard de lei. Intre timp, situatia in teren s-a complicat, proprietarii care au contractat pe seama lor lucrarile, dar nu si-au recuperat inca banii de la vecini, temându-se ca vor ramâne si fara bani, si cu vreo amenda.
Asociatia nr. 24 Brazda, caz tipic
Blocul U10 din Asociatia nr. 24 are, la scara 2, un acoperis de 70 de milioane de lei, inca din 2003, pentru care contractantul, Marin Veliscoiu, nu si-a recuperat pâna acum banii. El si-a chemat in instanta vecinii, solicitându-le cota parte. „M-am imprumutat si la banca sa pot sa achit lucrarea si acum sunt nevoit sa ma judec“, a declarat Veliscoiu. Desi majoritatea locatarilor recunosc utilitatea acoperisului, ei dau inapoi când vine vorba de bani, mai ales dupa mediatizarea accidentului din 28 mai, fiindca nu sunt siguri ca acel acoperis va mai ramâne pe bloc sau ca nu participa la o ilegalitate. Presedintele Asociatiei nr. 24, Marin Ciobanu, noteaza pe o adresa in care locatarii erau anuntati ca trebuie sa plateasca 300.000 de lei pe luna pe o perioada de trei ani – contributia la acoperis: „Dupa ce a facut constructia acoperisului (Marin Veliscoiu – n.r.), fara acte legale, fara sa-i intrebe pe locatari, vine dupa doua luni si ne spune ca trebuie sa platim“. Colac peste pupaza, pe capul asociatiei cade si avertismentul primariei, iar Ciobanu nu stie cum va mai scoate de la proprietari sapte-opt milioane pentru efectuarea expertizei tehnice. Potrivit sefului Serviciului coordonare asociatii de proprietari, din cadrul Primariei Craiova, Marian Giubelan, astfel de situatii se intâlnesc la cel putin jumatate dintre asociatiile de proprietari din Banie. „Este drept ca unii s-au grabit sa contracteze executia de acoperis sau reparatii fara sa aiba nici macar acordul scris al proprietarilor si este cazul a peste jumatate dintre asociatiile din oras. Pe de alta parte, aceste constructii au fost facute si fara autorizatie, iar acum presedintilor le va fi de doua ori mai greu sa aduca lucrurile la normal. Este insa si vina conducerilor asociatiilor, fiindca nu s-au implicat in actiunile de termoizolare/acoperire a condominiilor“, a spus Marian Giubelan.
Asociatia nr. 14 Rovine, hidroizolatie distrusa
Nici acolo unde craiovenii au optat pentru varianta hidroizolatiei pe acoperis apele nu sunt limpezi. De fapt, ele chiar patrund inca in apartamente sub forma de igrasie. La blocul D7, de pilda, 69 de milioane a inghitit hidroizolatia in 2002 si este greu de apreciat câti bani mai face acum, dupa cum sustin unii dintre proprietarii de la etajul IV. Constantin Oprica, de pilda, nu intelege de ce pentru aceasta lucrare nici macar nu mai este in vigoare garantia. „Stiu ca, la contractare, garantia a fost stabilita la zece ani. Conducerea asociatiei spune acum ca nu mai avem garantie. Noi am platit, firma peticeste, hidroizolatia tot nu corespunde“, a spus Oprica. Presedintele asociatiei, Stefan Albu, confirma faptul ca acoperisul nu mai e in garantie. „Nu detin documentele, iar domnul presedinte e plecat, dar stiu ca unul dintre motivele pentru care s-a renuntat la garantie este acela ca, in urma cu ceva vreme, angajatii firmei Prier Com, care a facut hidroizolatia, au constatat ca aceasta era taiata intentionat“. Un reprezentant al societatii, Cristian Popescu, afirma, dar nu e sigur, ca principalul motiv este acela ca nici nu s-ar fi putut acorda legal o garantie de patru ani la un astfel de contract. „Stiu ca legea nici macar nu permite garantii mai mari de un an la lucrari de hidroizolatie“, a precizat angajatul SC Prier Com Srl Craiova. El a confirmat ca mai multi colegi ai sai s-au deplasat periodic la blocul D7 pentru interventii la hidroizolatie.
Alta situatie bizara intâlnim la blocul D5, din cadrul aceleiasi asociatii, unde locatarii si-au dat in judecata un vecin care si-a izolat partea lui de acoperis. „Exista un proiect pentru hidroizolatia intregului acoperis, insa, nu stim de ce, proprietarii au renuntat anul trecut s-o mai faca. Un locatar si-a pus totusi materiale izolante deasupra apartamentului sau de la etajul IV, iar acum este acuzat ca a lucrat fara proiect si este chemat de ceilalti in instanta“, a spus administratorul Asociatiei nr. 14, Stefan Albu.
In astfel de cazuri, inspectorii municipalitatii sustin ca nu pot interveni si ca asociatiile trebuie sa-si poarte singure de grija. „Daca este vorba de vreo ilegalitate constatata de consilierii nostri, atunci este curios ca, pâna când nu ajung in instanta sau pâna nu se intâmpla vreun accident, nimeni din respectiva asociatie nu vine sa ne sesizeze, fiindca intra, dupa lege, in atributiile administratorului sau presedintelului. Astfel de incidente nu ar trebui sa existe, daca asociatiile ar avea cu adevarat conducatori“, este de parere Marian Giubelan, nimeni altul decât cel care a semnat pentru atestarea administratorilor din Banie.
