Toate localitatile din Dolj au fost fotografiate din avion. Astfel, oltenii se pot mândri cu imagini in format digital cu ajutorul carora vor fi identificate imobilele de pe intreg teritoriul judetului.
Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara a finalizat procesul de fotografiere a judetelor din tara. Doljul are, astfel, in sfârsit un ortofotoplan (fotografie facuta din avion, realizata la o anumita scara – de exemplu 1 cm de fotografie = 5.000 m de teren). Fotografia este ulterior scanata si georeferentiata, cunoscându-se coordonatele geografice ale fiecarui punct de imagine. „In momentul de fata, toate cele 111 localitati din judet au un ortofotoplan in format digital. Pe baza lor urmeaza sa se faca planurile index in vederea introducerii cadastrului general“, a declarat Marian Popescu, inginer-sef in cadrul Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara (OCPI) Dolj. Potrivit acestuia, ortofotoplanurile sunt de mare importanta, deoarece pe ele se pot pozitiona imobilele din extravilan si implicit se pot identifica proprietarii lor. In felul acesta, in Dolj va exista o evidenta completa cu pozitia, forma, marimea, valoarea si proprietarul fiecarei parcele.
Au fost identificate parcelele din patru localitati doljene
Urmatoarea etapa a procesului consta, asadar, in identificarea si localizarea parcelelor agricole inscrise in Registrul Fermelor, ca o temelie pentru viitorul sistem de identificare a parcelelor agricole (LPIS). Aceasta activitate este realizata de Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) Dolj. „Pâna acum, in Dolj, procesul de identificare a parcelelor agricole s-a finalizat in patru localitati – Bradesti, Bralostita, Secu si Diosti. In ceea ce priveste durata realizarii acestui proces, daca te misti repede, si ai o echipa buna, identificarea dureaza aproximativ doua saptamâni in fiecare localitate“, a pus Sergiu Dragancea, directorul APIA Dolj, institutia abilitata sa gestioneze platile directe comunitare ce vor fi distribuite in judet dupa aderare.
O data cu aderarea României la UE, valoarea platilor directe acordate unui fermier va depinde de suprafata de teren utilizata de acesta. Astfel, obiectivul acestei activitati este acela de a inregistra si comunica fermierilor identificatorul blocului fizic corespondent fiecarei parcele declarate de acesta, identificator in baza caruia producatorii agricoli vor primi subventiile.
Subventii in functie de suprafata
Daca momentan urmareste sa lamureasca situatia terenurilor, dupa momentul aderarii LPIS se va transforma intr-un instrument de control, iar suprafetele parcelelor declarate de fermieri vor fi comparate cu cele de referinta. Drept urmare, fermierii nu vor putea solicita subventii pentru suprafete mai mari decât au in proprietate.
Acest control se realizeaza si in prezent prin suprapunerea suprafetelor declarate de fermieri pe ortofotoplanuri. „Deocamdata nu au aparut probleme in procesul de identificare a parcelelor agricole din cele patru localitati. Daca vor aparea mici diferente se vor datora, cel mai probabil, faptului ca in loc sa declare 1,19 sau 1,21 ha, proprietarii suprafetelor agricole au declarat 1,2 ha“, a mai spus Dragancea. Potrivit acestuia, daca totusi vor aparea diferente, suprafetele declarate vor fi confruntate cu suprafetele din titlurile de proprietate.
Subventii conditionate
Una dintre conditiile esentiale pe care România trebuie sa le indeplineasca, dupa aderare, pentru a putea atrage fondurile pentru platile directe este crearea unui sistem care sa asigure administrarea si controlul riguros al cererilor de subventie astfel incât sa previna fraudarea bugetului comunitar. Acest sistem se numeste Sistemul Integrat de Administrare si Control (IACS) si este format din baza de date a cererilor de subventie, LPIS, Registrul Fermelor, Registrul Animalelor si sistemul de controale. Toate aceste componente ale sistemului urmaresc sa gestioneze cererea de subventie si sa se asigure de corectitudinea informatiilor declarate de solicitantul subventiei.
