Desi obtine miliarde de lei din administrarea cimitirului Sineasca, RAADPFL nu se indura sa plateasca mai mult de doi muncitori pentru consolidarea celor 90 de metri liniari din gardul cazut al cimitirului. Lucrarile de 2,5 miliarde de lei dureaza de mai bine de un an, timp in care mortii mai au putin si aluneca in strada.
Anul trecut, gardul cimitirului Sineasca din Craiova s-a aplecat peste strada George Enescu. Abia când viata oamenilor a fost pusa in pericol, iar mormintele aflate la nivelul partii superioare a gardului riscau sa se pravaleasca in strada, Regia Autonoma de Administrare a Domeniului Public (RAADPFL) s-a hotarât sa ia primele masuri: a proptit gardul cu pari de lemn si in luna august 2005 a demarat lucrarea de consolidare care se executa de atunci cu doar doi muncitori, când mai repede, când mai incet, dupa cum ii tin puterile.
„Orasul“ din Sineasca
Lucratorii din cimitir povestesc ca in urma cu 60 de ani, in timpul razboiului, gardul din caramida al cimitirului de la Sineasca a fost construit cu detinuti polonezi si n-a fost gândit niciodata sa sustina malul de pamânt inalt de trei metri care acum forteaza in pereti. De-a lungul gardului, in interiorul cimitirului, era alee de acces peste care de-a lungul timpului a fos pusa umplutura de pamânt pentru a mari numarul „populatiei inactive“ din interiorul locatiei la 25.000. Practic, Sineasca are suficienti „locatari“ cât sa poata fi declarat oras! „Cimitirul este cel mai mare din cele patru aflate in administrarea RAADPFL Craiova. Are 30 ha de teren, aproximativ 25.000 de locuri de veci, toate concesionate, si incaseaza din taxe in jur de trei miliarde de lei pe an“, a spus Marius Stirbaru, administratorul cimitirului.
90 de metri de gard intr-un an!
2,5 miliarde de lei este suma estimata a se cheltui pentru repararea celor 90 de metri liniari de gard de la Sineasca. Lucrarile de consolidare care prevad printre altele demolarea si recuperarea caramizilor din jumatatea superioara a gardului, turnarea unor stâlpi din beton armat in spatele gardului, precum si o placa armata deasupra gardului reconstruit sunt executate de doi angajati ai RAADPFL. Acestia au inceput sa lucreze din luna august a anului 2005 si nu au terminat nici pâna acum, pentru ca ei se ocupa atât de sapaturi, cât si de constructia metalica, de turnarea betoanelor si de rezidirea gardului. Termenul-limita de finisare a lucrarilor este prevazut in luna august 2006. „Eu nu am ce sa fac, pentru ca asa s-a stabilit de sefi. Lucrarea este destul de complexa si merge incet pentru ca avem tot felul de neajunsuri. Betonul care trebuie turnat ne este adus de la o firma de constructii de lânga Fabrica de bere, care nu ne poate aduce un metru cub, doi, cât avem noi nevoie pe zi, ci mult mai mult. Chiar daca noi aducem un metru cub platim transportul ca si când am fi adus masina incarcata la capacitate. Eu am facut referat conducerii RAADPFL prin care am solicitat o betoniera care costa doar 11 milioane de lei si care ne-ar fi fost mult mai necesara decât masinile cu care se transporta cimentul. Dupa terminarea gardului ne-ar fi ramas betoniera pe care am fi folosit-o la lucrarile pe care le facem in cimitir, dar nu am primit nici un raspuns la referat pina acum. Cred ca se mai studiaza inca problema“, a spus administratorul Stirbaru.
Asa a programat Badescu!
Directorului RAADPFL, Ilie Badescu, nu i se pare ca un an este mult pentru refacerea celor 90 de metri liniari din zidul cimitirului Sineasca. „Asa am programat eu. Lucrarea a inceput in luna august, anul trecut, si va mai dura doua luni“, a decretat scurt Badescu. Rudele celor care si-au gasit odihna in Sineasca in imediata apropiere a gardului s-au saturat sa tot vada in fiecare zi sapaturile pentru plantatul stâlpilor care le-au dezgolit mormintele. „Nu este vina noastra, a celor care am concesionat aici teren pentru gropi, ca s-a aplecat gardul. Administratia cimitirului s-a lacomit si a bagat umplutura la concesionat. Ei trebuia sa stie ca malul de pamânt va sparge mai devreme sau mai târziu zidul si ne vom trezi cu mortii in strada. Lucreaza de un an, timp in care multe cavouri au stat descoperite de pamânt. Cum sa faca doi oameni un gard de beton inalt de trei metri?“, a spus I.D., proprietarul unei gropi cu etaj din preajma gardului.
Pâna când conducerea RAADPFL se va decide daca este mai rentabil sa cumpere o betoniera de 11 milioane de lei sau sa plateasca unei firme private milioane de lei pentru transport si beton, se va termina probabil lucrarea, iar directorul va semna un nou contract de performanta!
