16.2 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalAsezarea Bulzesti, atestata din vremea lui Matei Basarab

Asezarea Bulzesti, atestata din vremea lui Matei Basarab

Atestarea documentara a asezarii Bulzesti se pierde undeva in negura vremurilor. Singura marturie care vorbeste despre radacinile oamenilor din aceste locuri este o inscriptie de pe zidul in ruina al Bisericii Sfintii Voievozi, care spune ca locasul de cult a fost ridicat de locuitorii mosneni, pe timpul lui Matei Basarab, care a domnit in Tara Româneasca intre 1632 si 1654. „Primele familii asezate aici au reusit sa ridice destul de repede doua biserici, ambele din lemn, la Gura Racului si Bulzesti“, a afirmat Marin Birau, director al caminului cultural din localitate, omul care de un an lucreaza la monografia Bulzestiului.


Imbulzeala a dat numele localitatii


In jurul anului 1800, o data cu navalirea armatelor turcesti prin satele dunarene, oamenii au fost siliti sa se retraga spre zonele mai ferite, spre dealuri si munti. Oamenii au cautat zone prielnice pentru inceperea unei vieti noi si s-a creat astfel o imbulzeala, asa s-ar putea explica denumirea localitatii care initial s-a numit „imbulziti“, iar mai târziu s-a ajuns la denumirea actuala de Bulzesti. Comuna a fost populata si cu oamenii adusi de boierul Pazu din zonele de sud ale judetului, din zona Mârsani si Piscu Vechi (foarte multe familii se numesc Piscanu). „Ca numar de locuitori si de gospodarii asezarea noastra ocupa locul sapte la nivelul judetului Dolj, fiind depasita doar de localitati precum Segarcea sau Bailesti. Consider ca lucrul cel mai important este faptul ca majoritatea familiilor aveau gospodarii proprii, deci aveau case. Doar 36 de familii nu aveau casele lor“, a mai spus Marin Birau.


Padurile adaposteau cete de banditi


La inceput locuitorii zonei traiau in bordeie de pamânt, ultimul bordei a fost descoperit in satul Seculesti, in Dealul Batrân. In 1800, in fruntea oamenilor asezati in zona Dealului Batrân se gasea un conducator al satului caruia i se spunea Capitanul. In 1810, pentru a avea oamenii cât mai grupati, conducatorul acestora face un drum prin paduri. Acest drum a stat la baza soselei comunale de mai târziu si a drumului judetean de astazi.


In anul 1849 locuitorii din Gura Salistii au fost fortati sa se retraga inspre Craiova pentru ca prin paduri se adaposteau cete de banditi. Ceata banditilor Maruntelu, Tranca si Urzeanu din Curtisoara faceau adevarate jafuri in gospodarii.


Manastire incendiata cu tot cu calugari


Printre evenimentele importante petrecute de-a lungul vremii in inima asezarii Bulzesti doua au retinut atentia monografistului. Primul se refera la incendierea Manastirii Pera Bej din Vâlceaua Salistei de catre locuitorii din Gura Racului, zona denumita astfel pentru ca privita de sus are forma unui rac. Dupa ce locuitorii din zona Dealului Batrân s-au retras spre vatra satului, locurile in care au trait acestia au fost ocupate de calugari greci care au intemeiat Manastirea Pera Bej. Satenii au cerut calugarilor sa le cedeze o parte din terenul care devenise intre timp al manastirii. Calugarii au refuzat, iar oamenii, in timpul unei slujbe, au ferecat usile cu un lacat si au dat foc manastirii cu tot cu calugarii dinauntru. „In 1864, Cuza a dat o parte a mosiei manastirii taranilor, iar partea cealalta a dat-o Purcarestilor“, a afirmat Marin Birau.


Al doilea eveniment deosebit se refera procesul dintre locuitorii Bulzestiului si mosierul Ganescu din satul Prejoiu. Mosierul a incercat sa ia cu forta terenul taranilor, iar acestia l-au chemat in judecata. Dupa zece ani de procese, Tribunalul de la Craiova le-a dat câstig de cauza bulzestenilor.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS