Locatarii cartierului Lapus sunt inca in stare de soc. Alaturi de parinti, copiii au resimtit din plin pericolul in care s-au aflat. Sunt inca socati, prefera sa stea afara, la temperaturi de minus 15 grade Celsius, decât sa stea singuri in locuinta. Multi dintre locatarii blocurilor afectate de explozii si-au dus copiii pe la rude sau parinti, de frica producerii unor „noi deflagratii“.
La numai 30 de ore de la producerea cumplitei explozii din Lapus, din loc in loc, pe lânga echipele de muncitori care lucrau la conductele de gaze, puteai intâlni grupuri de copii. Imbracati gros, cu câte trei, patru pulovere pe ei, cu geci si caciuli in cap, copiii isi povesteau cu groaza momentele prin care au trecut. Multi dintre ei spun ca au avut chiar presentimente ciudate in noaptea dinaintea producerii exploziei, altii abia acum realizeaza agitatia animalelor de companie din locuinta… Insa toti micutii amintesc in povestirile lor de prietenul lor de joaca Robi, cum ii spun ei, copilul ce si-a pierdut mama in momentul exploziei.
„Lumea tipa ca este posibil sa sarim in aer!“
„Dormeam impreuna cu mami si fratele meu Marius in dormitor, iar tati dormea in sufragerie. Dintr-o data s-a auzit un bubuit puternic, care a zguduit apartamentul… Mama a inceput sa tipe ca este cutremur. Atunci s-a trezit si tata, care a venit alergând spre noi. L-au luat pe Marius in brate, pe mine de mâna si am iesit afara. Zgomotul a durat cred ca mai mult de cinci minute, timp in care se auzeau doar bubuituri puternice si geamuri spargându-se. Noi locuim vizavi de blocurile afectate de explozie, la o distanta de 200 de metri. Când am ajuns in fata blocului, vecini din toate partile tipau, alti copii mai mici plângeau… A fost ingrozitor… Am aflat atunci ca a explodat centrala, dar nimeni nu avea curaj sa se apropie, toata lumea tipa ca este posibil sa sarim in aer. La un moment dat s-a facut liniste, dar dupa un timp, nu stiu cât trecuse, s-a auzit o noua bubuitura puternica. Oamenii spuneau ca s-a mai spart o centrala sau ca a luat foc un bloc“, a povestit Ilie Tranca, de 12 ani, care locuieste in blocul G 5. Tinându-si strâns fratiorul de mâna, Marius a spus ca i-a fost frica sa-si astepte in casa parintii plecati la serviciu si ca a preferat sa iasa afara, „unde e lume multa“. De la magazinele din jurul blocului micutii isi cumparasera o punga de napolitane in ciocolata, pe care o tineau strâns in mânutele invinetite de frig. Marius a povestit ca prietenii lui cei mai buni, gemenii Georgiana si Adrian Patru, care locuiesc chiar in turnul de lânga punctul termic care a explodat, au fost dusi de parinti „la matusa lor“, deoarece toate geamurile apartamentului le-au fost sparte.
„Bine ca am scapat cu viata!“
Sorin Marian Ionescu, de 16 ani, locuieste la aproximativ 500 de metri de locul nenorocirii. Baiatul povesteste insa ca a simtit impactul exploziei „ca pe un cutremur devastator“: „Primul meu gând a fost sa salvez televizorul, am pus chiar mâna pe el sa il tin… Ai mei din casa au inceput sa tipe, mama incerca sa o imbrace pe nepotica mea de patru ani si jumatate! Lumina s-a oprit si incercam sa coborâm scarile din bloc pe intuneric. Stiu ca inainte de a se lua curentul chiar m-am uitat la ceas si era 5 si 16 minute. Am coborât toti in fata blocului si atunci am aflat ca a explodat punctul termic. Dupa zece minute am urcat in casa, iar dupa alte 20 de minute au dat drumul la curent. Geamurile care s-au spart sunt chiar de la camera mea, am avut mare noroc ca nu mi-au cazut in pat… Asta e, acum… Inca nu ne-au montat geamurile, este un frig ingrozitor, la fel ca afara… Dar bine ca am scapat cu viata! Ne pare rau insa de Robi, este in clasa a VI-a. Lui i-a murit mama in explozie. Saracul de el, cât o suferi! Avea o mama blânda si frumoasa, care de câte ori ne intâlneam cu ea se oprea si vorbea cu noi, ne intreba ce mai facem la scoala“.
Costinel Badeanu are zece ani si jumatate, locuieste mult mai departe de locul incidentului. A auzit zgomot in acea noapte, insa atât el, cât si parintii nu au realizat prea bine de unde se auzea. Ieri venise sa-si viziteze prietenii si colegii, sa vada daca totul este in ordine. „Am auzit un zgomot puternic. Ai mei au venit la mine in camera, sa vada daca m-am speriat, dupa care ne-am culcat la loc. A doua zi dimineata, când am venit spre scoala, am ramas socat. Totul arata ca dupa bombardament, era infiorator. Ne-a spus doamna directoare ca noi, clasele gimnaziale, vom face ore la «Odobleja», iar cei mici la Scoala 35, in Craiovita. Este foarte departe, cum vor ajunge ei acolo?… Se aude ca le-ar pune un autobuz la dispozitie, ca altfel?“, a spus Costinel Badeanu.
„Nu stiam ce sa cred, daca visez sau e realitate“
Elena Francu, de 16 ani, eleva in clasa a VIII-a, a povestit ca avea un sentiment ciudat in acea noapte: „Parca presimteam ca se va intâmpla o nenorocire! Am avut o noapte grea, nu puteam sa adorm. Când atipeam tresaream… Când am auzit explozia si patul mi s-a miscat din loc. Se auzeau geamuri spargându-se la apartament… Parca era un cosmar, nu stiam ce sa cred, daca visez sau e realitate“.
Unele dintre animalele de companie ale locatarilor din zona au avut un comportament ciudat in noaptea dezastrului. „Locuiesc chiar in blocul U9, din fata punctului termic… In acea noapte, catelul meu nu isi gasea locul, papagalul cânta si zbura dintr-un colt in altul al coliviei. Spre dimineata am simtit patul cum se misca din loc… Tati a inceput sa tipe ca e cutremur! Dupa câteva minute, tati a iesit in balcon si a vazut cerul luminat de explozie, atunci a realizat ca explodase centrala. Ai mei au fugit repede la vecina din apartamentul de alaturi, pentru ca este in vârsta si singura, si se auzea plângând si tipând dupa ajutor. Se simtea miros puternic de gaze, care nici acum nu a disparut. Avem senzatia ca in apartament miroase a gaz, parintilor le este frica sa aprinda chiar si o lumânare“, a povestit Sorin Petcu, un baietel de zece ani.,
Psihologia copiilor
„In principal, in astfel de situatii reactiile pot fi extreme. Copiii pot reactiona uneori mai bine decât adultii, deoarece ei nu au inca formata reactia de anxietate, nu au trait cataclisme, cutremure. Pot spune chiar cu seninatate, in situatii extreme, ca lor nu le e frica. Insa a doua oara, intr-o astfel de situatie, copiii pot reactiona foarte rau, având deja o experienta anterioara pe care o sa o aiba in fata ochilor. Este foarte posibil ca adultii care au fost martorii exploziei punctului termic din Lapus sa fie afectati“, a mentionat Adriana Persu, psiholog.
