In Câmpia Inalta a Balacitei, pe cursul mijlociu al Râului Terpezita, pe soseaua judeteana Craiova-Cetate, la 27 de kilometri vest de municipiul Craiova se afla… comuna doljeana Terpezita. Monografia comunei a realizat-o in anul 1968 invatatorul din sat, Cosma Popescu, om „intelept“, dupa cum spun oamenii.
Monografia comunei Terpezita a fost scrisa in urma cu peste 30 de ani de invatatorul comunei, Cosma Popescu. Cu mare greutate, barbatul isi aminteste ca a adunat toate datele necesare, apoi a dactilografiat materialul doar in patru exemplare, neavând posibilitati financiare sa il tipareasca. „Aici m-am nascut, tot aici au trait si parintii, bunicii si strabunicii mei. Imi doream foarte mult sa contribui la dezvoltarea comunei, sa realizez chiar o documentare despre aceste locuri. In 1968, am adunat datele necesare si m-am apucat de scris la monografia comunei mele. In acea vreme nici macar nu era denumita comuna, ci inca raion. Am muncit foarte mult la realizarea ei, dar am lucrat cu drag… Unul dintre exemplare i l-am lasat celui care m-a ajutat sa dactilografiez lucrarea, altul primariei… Am incercat in acest an sa fac rost de un exemplar al monografiei, dar nu am gasit. Voiam sa il reactualizez. Una dintre monografii mi-aduc aminte ca urma sa ajunga la Arhivele Statului, dar nu stiu daca a ajuns sau nu“, a povestit nea Cosma, cum ii spun vecinii.
Terpezita a fost infiintata in urma cu 141 de ani
Din datele strânse, Cosma Popescu a aflat ca Terpezita a fost infiintata prin lege administrativa pe 31 martie 1864. Initial a fost inregistrata ca Dumbrava, intre anii 1864-1887, Dumbrava de Sus, in perioada 1892-1908, apoi Vela, Brabova, Breasta, raionul Craiova. Comuna Terpezita a fost constituita incepând din 1968 din satele Terpezita, Caruia, Caciulatu, Floran, Lazu. „Terpezita este o localitate in Câmpia Inalta a Balacitei, pe cursul mijlociu al Râului Terpezita, pe soseaua judeteana Craiova-Cetate, la 27 de kilometri vest de municipiul Craiova… Ca vecini are la nord comunele Brabova si Predesti; la est comunele Breasta si Bucovat; la sud-est comuna Vârvoru de Jos; la sud comuna Salcuta, iar la vest comuna Vela. In anul 1892, comuna avea o suprafata de 4.450 de pogoane, doua scoli mixte intretinute de stat, una in catunul Caciulatu, cealalta in catunul Stiubeiu, doua biserici… In anul 1912, era deja mult mai bogata, avea o banca populara, doua mori pe abur, patru conace de mosie, primarie, sase cârciumi si aproximativ 3.400 de locuitori“, si-a amintit invatatorul.
Cosma Popescu retine date exacte despre catagrafia din anul 1845, din care reiesea ca mosia satului Caciulatu era in proprietatea „vistieresei Polihrinoaia, fratilor Virbiceni si a altor locuitori, iar ca in anul 1892, proprietar al mosiei era Tache Guran, apoi in 1905, mare proprietar in Caciulatu era locotenentul M. Chintescu, care avea 900 de hectare de pamânt“.
Terpezita era considerat sat boieresc si era asezat pe mosia „serdaresei“ Elenca Bibescu, avea 81 de familii de clacasi, un preot, un diacon, un târcovnic, patru slujitori, cinci scutelnici etc. Mosia Terpezita era stapânita de serdareasa Elenca Bibescu. In 1905, comuna avea sase mari proprietari: N.T. Popp, George Vrabiescu (600 ha), Epitropia Bisericii Madona-Dudu, din Craiova (900 ha), Elena D. Filipache (275 ha), general I. Argetoianu (1.750 ha), St. Lazu (100 ha). 416 sateni aveau gospodarii intinse pe 936 ha.
Participarea la evenimente
Cosma Popescu a povestit ca locuitorii comunei Terpezita au participat la numeroase evenimente istorice insemnate, cazând chiar in lupta. In timpul razboiului pentru cucerirea independentei de stat a României, locuitorii din Terpezita au efectuat pentru armata zile intregi de transport, mai multi soldati fiind decorati. Nemultumirile locuitorilor din Terpezita au culminat in 1907, o data cu rascoala taranimii. „In 12-15 martie au fost impuscati 25 de tarani. Pe locul unde au fost executati capii rasculatilor a fost ridicat un monument comemorativ. Locuitorii comunei au participat, de asemenea, la razboiul de reintregire, in care au murit 93 de persoane“, a mai spus Cosma Popescu.
