Pentru România, disputa dintre Rusia si Ucraina in privinta gazelor a creat mai mult o „criza mentala“, a declarat sâmbata seara, in cadrul talk-show-ului „Briefing“ de pe B1 TV, ministrul economiei, Ioan Codrut Seres. „Aceasta pseudocriza a adus insa in atentia autoritatilor si alte variante de producere a energiei“, a afirmat acesta, adaugând ca „accentul nu mai trebuie pus exclusiv pe gaz, ca pâna acum“. „Trebuie sa ne regândim strategia energetica, ecologica, orientata spre protectia mediului. Va trebui sa ne bazam mai mult pe carbune, pe energia nucleara si pe cea hidro“, a precizat ministrul economiei.
Eficienta termocentralelor, 28%
„Dupa cresterea preturilor la petrol si la gaz, carbunele incepe sa redevina rentabil, iar Ministerul Economiei si Ministerul Administratiei vor analiza ce termocentrale care functioneaza pe gaz vor putea fi trecute pe carbune“, afirmase premierul Calin Popescu Tariceanu, in plina „criza“ generata de conflictul dintre Gazprom si Ucraina.
Din ’89, productia de carbune a României nu s-a diminuat, anual extragându-se o cantitate de 32 de milioane de tone. Cu un numar de personal mult mai mic, evident. Ca o paranteza fie spus, in 2005 au fost disponibilizati 2.500 de mineri, urmând ca pâna la sfârsitul anului 2007 numarul celor disponibilizati sa se tripleze.
Problema consta insa in eficienta energetica, un capitol la care stam prost si unde strategia guvernului intârzie sa apara, a declarat Marin Condescu, liderul sindicatelor miniere. „Cred ca vor veni companii straine sa rezolve aceasta disputa, pentru ca Uniunea Europeana este puternic influentata de lipsa resurselor energetice. Trebuie intervenit masiv, cel putin in ceasul al doisprezecelea. La noi, randamentul in termocentrale este de 28 la suta, pe când in Germania procentul este de 47-48, pentru ca ei au stiut sa duca o politica inteleapta in eficientizare, rezolvând si problema noxelor“, a declarat Condescu.
Fara a avansa vreo data, premierul a mai spus atunci ca trebuie reluate proiectele constructiei de centrale hidroelectrice pe Dunare, la Macin si Vidin, precum si construirea reactoarelor trei si patru ale centralei de la Cernavoda. Costurile ar fi insa foarte mari, iar planurile – de pe vremea lui Ceausescu. Potrivit ministrului Seres, vechiul plan de fezabilitate pentru constructia hidrocentralei de la Vidin prevede costuri de realizare de 3,5 miliarde de dolari. Costurile ar putea fi insa mult mai mari, pentru ca, asa cum a precizat Seres, vechiul plan nu mai corespunde realitatii.
Majorarea productiei la Romgaz
Pâna la gasirea surselor „alternative“ de energie, producatorul numarul unu de gaze naturale din tara, Romgaz, a anuntat ca si-ar putea suplimenta productia cu 1,3 milioane mc gaz/zi, de la 18 milioane mc/zi la 19,3 milioane mc/zi. „Majorarea asigurata de Romgaz reprezinta 1,86% din consumul total inregistrat zilnic in România, estimat la 70 milioane de metri cubi. Productia suplimentara poate asigura gazele naturale pentru circa 130.000 de centrale termice de apartament care au un consum zilnic de zece metri cubi“, se arata intr-un comunicat al Ministerului Economiei.
Cel de-al doilea mare producator de gaze naturale din România, Petrom, este asteptat sa-si prezinte propunerea de crestere a productiei interne de gaze naturale.
28 de milioane de euro, pentru dublarea capacitatilor de stocare
Ministerul Economiei si Comertului (MEC) a prezentat, in cadrul ultimei sedinte de guvern, un document referitor la posibilitatile de majorare a capacitatilor de inmagazinare a gazelor naturale, de la trei la sase miliarde mc. Pentru anul 2006, programul de dezvoltare a depozitelor subterane de gaze prevede alocarea unei sume de 28 de milioane de euro investitii in domeniu.
Programul MEC in acest domeniu se deruleaza pe doua coordonate prioritare: prima, intensificarea ritmului de dezvoltare a capacitatilor existente, si a doua, crearea de noi depozite in zonele in care se inregistreaza disfunctionalitati in alimentarea populatiei in conditii de siguranta. Capacitatea de inmagazinare a României a atins, la finele anului 2005, o valoare de 3.084 de milioane mc, ceea ce asigura 17 procente din alimentarea cu gaze a consumatorilor.
Daca eram membri UE, ar fi trebuit sa avem o cantitate inmagazinata subteran care sa asigure consumul pentru cel putin 90 de zile, adica 25 la suta din consumul anual.
Seres, solicitat sa dea explicatii
Social-democratii vor solicita o explicatie directa ministrului Seres privind deplasarea la Moscova, calitatea in care a facut aceasta deplasare, in ce masura a realizat lobby pentru România si cum se justifica pretul de 285 de dolari pe metru cub pe care declara ca l-a obtinut, in conditiile in care, ulterior, a solicitat detalii de justificare a pretului. „Ce negociere a facut Domnia sa daca abia ulterior a solicitat sa i se justifice din ce se compune pretul?“, s-a intrebat ieri, intr-o conferinta de presa, deputatul PSD Iulian Iancu, fost secretar de stat in Ministerul Industriilor, actualmente sef al Departamentului economic al PSD. El a precizat ca ministrul Seres va fi chemat la Comisia parlamentara de servicii si industrii pentru a prezenta strategia energetica.
Potrivit deputatului PSD, conflictul dintre Rusia si Ucraina a scos la iveala „crasa iresponsabilitate“ a executivului in modul in care a inteles sa intervina si a tratat sistemul energetic national. Iulian Iancu a apreciat ca declaratiile ministrului Seres si ale prim-ministrului Tariceanu referitoare la acest eveniment dovedesc necunoasterea fenomenului. El s-a referit, printre altele, la afirmatia premierului potrivit careia a solicitat trecerea centralelor termice de pe gaze naturale pe carbune. Iancu a apreciat, de asemenea, drept o greseala faptul ca premierul a afirmat ca tot ceea ce se intâmpla in privinta conflictului Rusia-Ucraina nu afecteaza România.
Principala problema la nivelul actualului executiv este sa-si reanalizeze pozitia fata de strategia energetica a tarii si sa continue proiectele prevazute, a conchis acesta.
