21.7 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalGeorge Enescu, un titan al muzicii universale

George Enescu, un titan al muzicii universale

Marele compozitor, violonist, pianist, dirijor si pedagog român George Enescu s-a nascut la 19 august 1881, in satul Liveni (lânga Dorohoi), judetul Suceava. Enescu a ramas unul dintre cei mai importanti muzicieni ai lumii, de la sfârsitul secolului al XIX-lea si din prima jumatate a secolului XX. A dovedit talent muzical inca din copilarie, cunoscând chiar de atunci folclorul.


Tatal sau l-a prezentat profesorului si compozitorului Eduard Caudella, care l-a inscris la Conservatorul din Iasi. La vârsta de sapte ani, a fost sfatuit sa-si continue studiile la Conservatorul din Viena. Aici a studiat impreuna cu mari profesori cum ar fi Joseph Hellmesberger, Robert Fuchs, Sigismond Bachrich si a absolvit inainte de a implini vârsta de 13 ani, obtinând medalia de argint. In concertele sale din Viena, Enescu a interpretat piese clasice de Brahms, Sarasate si Mendelssohn Bartholdy. In 1895, si-a continuat studiile la Paris. Aici i-a avut ca profesori pe Andre Gelalge (contrapunct), Jules Massenet si Gabriel Faure (compozitie), precum si pe M.P.J. Marsick (vioara).


Criticii muzicali spun ca majoritatea compozitiilor lui George Enescu sunt influentate de folclorul românesc: „Creatia sa componistica abordeaza aproape toate formele si genurile muzicale, reflectând dragostea pentru poporul din mijlocul caruia s-a ridicat si cu a carui sensibilitate s-a identificat. Opera lui Enescu reprezinta o pilda de insusire si dezvoltare creatoare a cuceririlor artei muzicale europene, de imbinare a acestora cu traditiile muzicii folclorice a poporului român. Chiar si in lucrarile in care se manifesta influente ale muzicii germane sau franceze, ori in acelea al caror continut nu presupune neaparat forma nationala, de pilda Suita I «in stil clasic» pentru pian sau opera «Oedip», se vadeste legatura cu folclorul nostru, prin utilizarea, uneori discreta, alteori destul de evidenta, a formelor modale, ritmice, intonationale, ale acestuia. Enescu a pus temeliile simfonismului nostru, deschizându-i largi perspective“.


Cele mai de seama lucrari ale sale sunt: „Rapsodiile române“ (1901-1902) – caracterizate printr-o melodica bogata, de autentica obârsie folclorica si printr-o invesmântare orchestrala colorata; „Poema româna“ (1897), care intruchipeaza o serie de tablouri sugestive ale vietii rustice; opera „Oedip“ (1936), creatie capitala a lui Enescu, strabatuta de un continut emotional, generos si intens, distingându-se printr-un limbaj poetic evocator si dramatic, si suitele sale pentru orchestra (printre care Suita a III-a, „Sateasca“, 1938), in care folclorul cunoaste o transfigurare subtila. Pe lânga acestea, Enescu a mai compus cinci simfonii, un poem simfonic intitulat „Vox maris“ si numeroase lucrari pentru formatii de camera.


In 1923, si-a facut debutul ca dirijor intr-un concert dat de Orchestra Philadelphia din New York. De asemenea, a dirijat la Filarmonica din New York, intre 1937 si 1938.


George Enescu a trait la Paris si in România, insa dupa al doilea razboi mondial si ocuparea României de comunisti, el a ramas la Paris.


De asemenea, Enescu a fost un renumit profesor de vioara. Yehudi Menuhin, Christian Ferras, Ivry Gitlis si Arthur Grumiaux s-au numarat printre elevii sai. El a promovat muzica româneasca contemporana, interpretând lucrari ale lui Constantin Silvestri, Mihail Jora, Ionel Perlea si Martian Negrea. George Enescu a fost membru al Academiei Române si membru corespondent al Academiei Franceze.


La moartea sa (in 1955), George Enescu a fost inmormântat la cimitirul Pere Lachaise din Paris.


Orchestra simfonica din Bucuresti a fost denumita George Enescu, in onoarea acestuia. In Bucuresti se gaseste si un muzeu ce-i poarta numele. Casa in care a locuit Enescu a devenit casa memoriala, iar satul natal al artistului ii poarta ilustrul nume.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS