In comuna Terpezita, taiatul porcului reprezinta in continuare motiv de bucurie si de respectare a traditiilor. Cei care se pricep sunt putini si sunt cunoscuti de majoritatea locuitorilor comunei.
Dumitru Dragan, nea Mitica, asa cum este cunoscut de sateni, este expertul comunei Terpezita in taiatul porcilor. I s-a dus vestea in toata comuna, barbatul fiind nevoit sa faca programari vecinilor pentru a le sacrifica animalele. Nea Mitica este insa suparat. Daca acum câteva zeci de ani, porcul se taia doar in ziua de Ignat, acum el sustine ca taierile incep chiar cu doua saptamâni inainte de Craciun: „Ziua in care se taie porcul este o zi pe care o asteapta toata familia. Animalul se taie dimineata, in zori, si e treaba barbatilor… Porcului i se pune sârma in nas, iar picioarele se leaga bine. Degeaba isi doresc aia din Europa sa ne schimbe obiceiul de a mai taia porcii, cica sa nu simta durere! Hai sa fim seriosi, la români, de când e lumea, se injunghie porcul in inima, sa moara repede, apoi se pârleste cu paie sau cu arzatoare pe butelie si pe urma se transeaza. Porcul se pune pe un pat de scânduri si se curata cu cutitul, apa clocotita si cu peria. Obisnuiesc sa pun malai pe porc, sa i se inmoaie soricul“.
Taiatul porcului
Satenii din Terpezita povestesc ca in sat sunt doar câtiva oameni care intr-adevar se pricep la transat porcul, pentru ca, sustin ei, „cine nu se pricepe bine strica totul“. La inceput se scoate capul porcului, apoi trebuie despicat de la burta. I se scot suncile, muschii, cotletele. Carnea este de preferat sa fie tinuta undeva la frig, in ger, dar nu afara in curte, glumeste nea Mitica, sa nu risti sa ramâi fara porc in ziua de Craciun!
Daca alte obiceiuri s-au pierdut in satele doljene, unul se respecta inca: pomana porcului, la care se aduna toti cei care au muncit la taiat si la transat. „Se pune carne la prajit intr-un tuci mare! Facem mamaliga si mâncam afara, la capu’ porcului.Totul e stropit din belsug cu vin rosu. Se spune ca, daca nu faci pomana porcului, nu-ti pica bine carnea. Unii au murit, pe cuvânt, ca s-au zgârcit… Au mâncat singuri si au crapat“, au povestit oamenii zâmbind.
Obiceiuri
Nea Mitica a povestit ca in Terpezita se pastreaza traditia ca micutii sa fie urcati pe porci imediat dupa ce acesta este taiat „pentru ca asa se stie din mosi stramosi“, iar apoi animalului sa i se faca o cruce in crestet, „pentru a i se linisti sufletul“.
Un alt obicei pastrat este acela de a te unge cu sânge pe obraz, când se taie porcul, ca sa fii ferit de varsat de vânt. Satenii din Terpezita pastreaza cu sfintenie sarbatoarea Ignatului: „E rau sa lucrezi in ziua de Ignat, fiindca iti vor rupe porcii straiele intinse pe gard… Cine nu aude la Ignat porc taindu-se e bine sa-si intepe degetul cu un ac, ca macar sa vada sânge. De obicei ne fugarim nepotii prin curte pentru a le pune o picatura de sânge pe frunte pentru a-i feri de rele. Se spune ca vor fi rosii in obraz si sanatosi in anul care vine“. Când se taie porcul, oamenii obisnuiesc sa dea de pomana vecinilor un castron cu faina si o mâna de sare, ca sa nu se imbolnaveasca porcii ramasi in viata pentru la anul.
Legat de taiatul porcilor, in satele doljene exista si practici de magie neagra. Se spune ca untura de la un porc negru taiat la Ignat este buna la vraji, indeosebi pentru bunul mers al oilor. Cu carnea de porc negru taiat in aceasta zi se vindeca acela care o manânca de „boala de spurcat“, care e un fel de durere ce se muta prin tot trupul. „Când eram mic auzeam babele vorbind ca vrajitoarele gatesc untura de la porcul taiat la Ignat pentru a face descântece de dragoste si alte farmece. Acum astfel de obiceiuri au disparut sau cel putin in zona noastra nu am mai auzit asa ceva“, a mai spus Dumitru Dragan.
Nea Mitica a spus ca taie porcii tuturor celor care il roaga nu pentru bani, ci din placerea spiritului Sarbatorilor si Craciunului!
STIATI CA…
– Porcul si mistretul apar deseori in vestigiile artistice descoperite in tara noastra? Geto-dacii aveau un ritual privind sacrificarea porcului, iar romanii au mostenit obiceiul, caci altfel nu se explica de ce, in toiul postului de Craciun, acestui animal i se face pomana, care e mâncata de cei care participa la taiere.
– Zilei de Ignat i se mai spune si Craciunul Tiganilor?
– Divinitatea solara care a preluat numele si data de celebrare a Sfântului Ignatie Teofanul din Calendarul ortodox este numita in Calendarul popular Ignat sau Ignatul Porcilor?
