„In 1907, in luna martie, ziua 10, când au izbucnit revoltele taranesti de se vedeau coloane de fum ridicându-se spre cer, pe Amaradia in sus, si la rasarit, in partea Gropsanilor si Gavanestilor, am trecut pe lânga locuinta lui Ion Staicu, de lânga biserica. El sta in poarta rezemat in ciomag, cu cojocul pe umeri si cu luleaua in gura. Dupa ce i-am dat «buna ziua» si mi-a raspuns respectuos, l-am intrebat daca stie sau a auzit ca s-au mai intâmplat asemenea revolte taranesti. Dupa ce si-a luat luleaua din gura si a scuturat-o de scrum de capul ciomagului, mi-a spus: «La câtava vreme dupa ce Tudor cu pandurii a trecut Oltul, s-a mai facut o rascoala peste Jiila Mieita si dincoa la Isalnita, pe mosiile Cruanestilor, Opranestilor si Solomonilor, da’ fara foc… au tras si atunci lacasii o zbiceala buna boierilor, ca nu mai puteau duce greutatile ce li se punea in spinare…. au tras si ei la patule si magazii si si-au luat bucatele pe care le muncisera si strânsesera boierii…»“, scria in 1962 preotul invatator Stefan Ionescu in „Monografia scoalei si starea culturala a fostei comune Motoci“, atestând faptul ca taranii din zona au participat atât la revoltele din vremea lui Tudor Vladimirescu, cât si mai târziu, in 1907.
Atunci, ca in multe asezari din România, taranii au atacat si incendiat conacul boierului Alexandru Nicolaidi – cladire care astazi adaposteste chiar sediul Primariei din Mischii. S-au pierdut multe vieti din rândul oamenilor atunci. Nici primul razboi mondial nu i-a crutat pe satenii din Mischii si satele inconjuratoare: 62 de morti, toti trecuti pe monumentul eroilor. Iar intre ’41 si ’45, au cazut sau au fost declarati disparuti pe frontul de est si vest 127 de locuitori.
Belivaca, Ilie Stefan si Emil Constantinescu
Cu toate aceste pierderi de sânge, localnicii din Mischii nu se trag dintr-un neam de razboinici. Desi din documentele vremii se pare ca toate satele comunei au apartinut lui Mihai Viteazul – cu unele domnitorul „intarindu-i“ chiar pe Fratii Buzesti, localnicii din Mischii au fost dintotdeauna negustori. Dovada este si numele (mischi), care in limba turca inseamna carausi. Nu s-au ridicat de aici nici vreun conducator de vaza, nici oameni de cultura importanti. „Scoala ridicata relativ târziu nu a dat nume de marca pentru istoria poporului român sau pentru cultura sa“, a subliniat acest aspect preotul Ion Micu in alta monografie, din 1997. Totusi, câteva nume cunoscute sunt legate de aceasta asezare olteneasca, aceeasi lucrare monografica amintindu-le in detaliu:
„Vom aminti pe negustorul Nicolae Hristea Belivaca din satul Motoci, care s-a stabilit pe strada Amaradia si a construit aici biserica ce are hramul Sfântul Nicolae. Aceasta biserica exista si azi si se numeste Sfântul Nicolae Belivaca. Pentru epoca contemporana, dar mai ales dupa decembrie 1989, comuna Mischii isi va lega numele de fostul prefect de Dolj – Ilie Stefan, ai carui parinti sunt originari de aici. Dar cel mai interesant este faptul, putin cunoscut, ca numele actualului (monografia a fost scrisa in 1997 – n.r.) presedinte al României – Emil Constantinescu – este legat de cel al comunei Mischii prin faptul ca bunicii dinspre tata si unul din fratii tatalui acestuia sunt inmormântati la cimitirul din Mischii, sat Motoci!“
