Scurt istoric
Din mosie boiereasca, avere manastireasca
Asezarea Segarcea, a carei denumire se pare ca provine de la cuvântul slav segar, care inseamna cetas sau ostas, este atestata pentru prima data de un document din anul 1415, din perioada lui Mircea cel Batrân, in care se spune ca un grup de boieri a primit terenuri in dar de la domnitor.
Printre aceste terenuri se numara si mosia Segarcea, care este daruita boierului Jupan Dragomir. Acest Dragomir se poate sa fi fost chiar o ruda a lui Mircea cel Batrân pentru ca era membru al Sfatului domnesc si, dupa numele purtat, care inseamna bun, blajin, pare a avea origini sud-dunarene.
Dupa ce mosia Segarcea a fost detinuta de Dragomir, ea apare la unul din boierii Craiovesti, Radu, iar, in jurul anului 1599 este daruita lui Mihai Viteazul. Mai târziu, unul dintre domnitorii Ţarii Românesti o ofera Patriarhiei Alexandriei, in posesia careia ramâne pâna in 1864, când domnitorul Alexandru Ioan Cuza secularizeaza averile manastiresti. Mosia Segarcea a fost inglobata, la venirea lui Carol I in tara, in nou-infiintatele Domenii ale Coroanei. In aceasta perioada, aici au fost construite doua scoli, in care acum functioneaza biblioteca si, respectiv, Clubul elevilor, cladirea primariei, judecatoria care a luat fiinta intr-un palat regal daruit de Ferdinand administratiei locale si resedinta plasei Segarcea. Din pacate, multe dintre cladirile vechi au fost distruse in perioada nationalizarii.
Ionut Marius Mitri, de cinci ani si patru luni, din Balasan-Bailesti, judetul Dolj, a sfirsit pe patul de spital in conditii suspecte. Copilul fusese adus la Spitalul de Urgenta Craiova pentru o operatie banala de polipi. In urma efectuarii anesteziei de catre dr. Teodora Rolea, micutul a facut stop cardiac, decedind dupa doua zile de agonie.
