Un spectacol socant al spatiilor de sinceritate si adevar
Materialele scrise si publicate de Cezar Avramescu in Gazeta de Sud au fost si continua sa fie savurate de toti românii de pretutindeni. De aceea, conducerea cotidianului i-a facut o surpriza de proportii inconfundabilului publicist, tiparindu-i o carte cu mare parte din numarul acestora, fireste, cu acceptul autorului. Volumul are peste 300 de pagini si a aparut recent la Editura de Sud. Cartea este un spectacol socant al spatiilor de sinceritate si adevar, in care „poetul nelinistilor“ isi reconfirma autenticitatea valorii, ca si in creatie. Numai ca autorul uzeaza de alt limbaj, volumul fiind ca o gluma serioasa care devine istorica. In urma cu un an, in Gazeta de Sud, intr-o cronica intitulata „Nelinistea“ sau „opera «intrerupta»“, la o carte de poezie scrisa de Cezar Avramescu, scriam ca „dezordinea ordonata il onoreaza pe autor, intrucit acesta e solitar cu spiritul oricarei dimensiuni“. Vedeam cum in poeziile sale „visul, spatiul, timpul coexista intr-o matematica metaforica fardata cu capcane“. Pentru „poetul nelinistilor“, cronica s-a incheiat cu o constatare: „Cezar Avramescu, permanent cu simturile in alerta, se zbate pe treptele templului somnului paradoxal, fara a suprima tacerea, chiar si atunci cind aceasta intra-n odihna“. Toate acestea se regasesc inclusiv in celebrele sale editoriale, intr-o alta forma, pactul cu realul fiind de-a dreptul criant.
Propunerea conducerii Gazetei de Sud l-a emotionat enorm pe Cezar Avramescu
In „Predoslovenie“, un fel de prefata la „Scirta, scirta pe hirtia Gazetei de Sud“, autorul isi marturiseste emotia care i-a fost creata de conducerea cotidianului, prin tiparirea acestei carti. O emotie de „infarct“, la frontiera cu insuportabilul: „Am adunat aici citeva din slovele strimbe si umile pe care Gazeta de Sud, cu amabilitate si resemnare, a consimtit sa le gazduiasca. M-am rezumat doar la citeva din colaborari, fiindca tot ceea ce e prea mult strica. Va veti convinge si dumneavoastra de adevarul acestei afirmatii daca veti avea curajul sa va plimbati privirea pe aceste file. M-a emotionat propunerea directorului si a redactorului-sef ai Gazetei de a-mi stringe la un loc citeva din deseurile mele intelectuale. Emotia a fost amplificata si de faptul ca unii olteni exilati au cerut acelasi lucru. Prin insumare, emotia a devenit atit de mare, incit ameninta sa devina insuportabila“.
Unicitatea editorialistului
Autorului ii displace justificarea anarhismului intelectual, a pulsatiilor morbide ale asa-zisului energetism al actiunii, prin ideea trairii totale in numele careia singura sansa a individului este aceea de a se rata. Pentru confirmarea acestei realitati, Cezar Avramescu a procedat „perfid“ printr-un anunt aparut la rubrica decese, folosindu-l in carte „in loc de moto“: „Subsemnatul Avramescu Cezar, cu profund regret anunt colegii si prietenii ca n-am murit inca si nici nu am de gind. Asa ca ii scutesc de cuvintari funerare ipocrite si lacrimi false. Ii asigur insa ca totdeauna i-am considerat superiori mie si m-am straduit sa le urmez exemplul. Macar in aceasta problema astept exemplul lor“.
Avramescu, apreciat de Sorescu si de alti critici importanti
Pe ultima coperta a acestei carti sint consemnate doar citeva fraze din aprecierile unor importanti scriitori si critici literari. O asemenea atitudine demonstreaza modestia care-l caracterizeaza. Bineinteles, aceasta are relevanta pentru cei care nu-l cunosc cu adevarat. Iata citeva exemple:
„Deschis mai multor orizonturi, Cezar Avramescu se simte si in poezie ca la el acasa. Temperamental se afla la antipodul acelui tip intelectual, asa-zisi specialisti care stiu tot mai mult despre tot mai putine lucruri. Nazuinta tipului de intelectual pe care il reprezinta Cezar Avramescu este de a sti cit mai mult despre cit mai multe lucruri“ (Marin Sorescu).
„Cezar Avramescu nu este un spirit abstras din cotidian, din contingent, izolat in turnul de fildes al preocuparilor sale de ordin matematic, ci un spirit civic, un om al cetatii, care nu poate fi indiferent la contextul social-politic, la problemele cu care se confrunta azi societatea noastra“ (Ovidiu Ghidirmic).
„Poet al amintirii, asteptarii si nedumeririi, fascinat de intrebarile eterne ale existentei, Cezar Avramescu este un om de cultura la care ironia, fiorul liric si rigoarea matematica se articuleaza intr-o singura personalitate“ (Solomon Marcus).
O confesiune care deranjeaza
„Am fost adesea acid, caustic; asta deoarece nu permit nimanui, in afara de mine, sa ma considere atit de cretin incit sa nu-mi dau seama de realitati, desi unii se straduiesc sa le vedem altfel. Si nici nu ma consider atit de timpit incit sa asist pasiv la jaful comis de escrocii care ne fura cu nerusinare; ba mai mult, sa multumesc din inima partidului si sa spun, ce daca fura; sint de-ai nostri. Cine vrea sa fie considerat astfel, il priveste. Am vrut adesea sa va descretesc fruntile, sa va aduc un zimbet in aceasta existenta cenusie; de multe ori, zimbetul l-am gasit pitit in spatele unei lacrimi“.
Structura cartii
Semnatarul acestei antologii de editoriale denunta structura cartii pentru a nu-l mai obosi pe cititor, la fel de inteligent. „Articolele au aparut in mai multe cicluri, dintre cele mai consistente au fost «Piuneze» si «Pe apa simbetei». In carte, ele sint reunite in trei cicluri. Partea intii, intitulata «Bombonele», contine articole publicate in timpul domniei lui Adrian Nastase. Partea a doua se intituleaza «Basicute»; ea cuprinde articole aparute in epoca mesei lui Basescu. Ultima parte se intituleaza «Ilicite». Contrar celor ce ati fi tentati sa credeti, numele acestei parti vine de la «Ilici», al doilea nume de botez a lui Iliescu. Ea contine articole pe care nu le-am putut localiza in timp. Deci ele sint «extratemporale» ca si Ilici Iliescu, care este in acelasi timp de 75, dar si de 45 de ani. Eternul, fascinantul, vesnic tinarul si nelinistitul Ion Ilici Iliescu“.
Formator de opinie responsabila
Cezar Avramescu are constiinta valorii de sine si, de ce sa nu recunoastem, este un veritabil formator de opinie: „Eu sint sigur ca aceste articole ale mele au contribuit plenar si definitiv la formarea unei opinii publice responsabile, complet edificate asupra realitatilor societatii românesti contemporane; de aceea simt o mare satisfactie. Si va asigur, nu exista satisfactie mai deplina, mai rafinata, mai perversa, decit aceea cind, deplin constient, trudesti pentru realizarea unui lucru complet inutil“. „Astept cu nerabdare aprecierile dumneavoastra pozitive; dar mai ales injuraturile. Care sint convins ca vor fi sincere“.
Cezar Avramescu, aproape „obsedat“ de Eugen Ionescu
In preludiul unui „Epilog inutil“, semnatarul volumului da semne clare ca imbratiseaza creatia marelui dramaturg universal Eugen Ionescu. Citam: „Ajuns la virsta intersectiei celor doi termeni ai binomului senectute-senilitate am simtit nevoia sa lamuresc lucrurile. Si de aceea am comis aceasta carte. Pentru a va convinge ca eu apartin celui de-al doilea termen al binomului mentionat. Sint sigur ca v-am convins; eu eram convins de mult. Cele scrise de mine se adreseaza numai oamenilor inteligenti. (…) Si daca am folosit un ton mai glumet este datorita faptului ca numai oamenii care stiu sa glumeasca sint cu adevarat seriosi“. Extrapolarile sint de prisos. Adica, sa intelegem ca autorul impartaseste un vechi dicton, potrivit caruia „seriozitatea nu a fost niciodata apanajul intelepciunii“. Dicton care nu i-a fost strain nici lui Eugen Ionescu. Astfel, acuzat de neseriozitate, uneori chiar de prieteni, Eugen Ionescu preciza intr-un interviu, publicat in revista „Facla“ din 12 octombrie 1933: „Fac un elogiu al neseriozitatii (…) pentru ca este masca unei seriozitati adevarate“.
Autorul, un copil teribil al unei generatii disperate
In „Scirta, scirta pe hirtia Gazetei de Sud“, autorul ofera imaginea unei Românii adolescente, impertinente si vanitoase, in concubinaj cu adversitatile pe care sarabanda afirmatiilor crude a reusit sa le stirneasca in materialele sale. Si totusi, printre rinduri, frica de nefiinta este mascata. Prin urmare, constiinta acuta a disolutiei, ca fenomen perceput si apoi constatat, reprezinta de fapt axa sentimentala a acestei carti. Ca de altfel, a intregii sale creatii. Tot printre rinduri, apar tribulatiile sufletesti ale unui tinar sensibil, coplesit si torturat de pasiuni, dominat de sentimentul precaritatii existentei in sine. Chiar daca viata este prezenta totdeauna, paradoxal, niciodata nu-i este familiara. Autorul in sine este o aventura intelectuala autentica, prezenta acestuia fiind dublata de hiperluciditate tragica, de scepticism consubstantial, izvorit dintr-o teroare care nu apartine arbitrariului. Cind sinceritatile sucomba simultan cu tentativa de a depasi pragul constringerilor interioare, totul, absolut totul se duce „pe apa simbetei“. La Cezar Avramescu exista o straduinta aproape maniacala de a pastra nestirbita integritatea ideii, de a inlatura plictisul si dezolarea. Orice editorial al sau este ca un jurnal existential al unei tari cu un fond primitiv al constiintei. Fara pretentia de a face parte din piramida capetelor analitice ale politichiei românesti, autorul nu ofera un joc gratuit, inutil si falsificator. In editorialele sale, fiecare cititor poate observa sensibilitatile unei tari ulcerate. Nu sint scalimbaieli negatoare, ci spectacol socant. Argumentatia este risipita din si cu abundenta. Sinceritatea si cautarile sfisietoare ale unei solutii contureaza profilul unui nelinistit lucid, adept al trairilor nedisimulate. Cezar Avramescu este un copil teribil al unei generatii disperate, ravasite de constiinta propriei existente. Si… toate acestea, intr-o Românie unde mirosul si foamea sint pedepse de lux.
Cititorii care doresc sa intre in posesia volumului „Scirta, scirta pe hirtia Gazetei de Sud“ sint rugati sa ne comunice adresa la care vor sa le fie trimisa cartea.
Adresa noastra: office@gds.ro sau Craiova, Cimpia Islaz nr. 97A
