Ultima zi de detentie, intiia zi de libertate

Autori


In octombrie implineste 22 de ani. Pentru prima data dupa patru ani, Cristian Gavrila isi va sarbatori ziua acasa Si atunci, de ziua lui, va incerca sa uite toate duminicile, Craciunurile si Pastele petrecute in ultimii patru ani in Penitenciarul pentru Minori si Tineri Craiova.

S-a trezit la sase dimineata. Nu i se mai intimplase pina atunci. Cu tot regimul de detentie, disciplinar si sever, niciodata nu se aratase prea indatoritor in ceea ce priveste orele de trezire. Ii placea sa doarma. Iar acolo, in celula – de patru ani devenita dormitor pentru el si inca sapte detinuti – diminetile erau cel mai greu de suportat. Cind stia ca le pierduse sirul, ca toate erau la fel, asa cum si patul, si peretele, si gratiile de la fereastra erau neschimbate. Asa ca-i placea sa mai intirzie, facind pe adormitul, cit sa nu le vada inca. Oricum il asteptau.

Dar ieri, fara ca macar sa faca vreun efort, Cristi s-a trezit fix la sase. A deschis ochii si a ramas cu ei asa ore in sir. Voia sa vada totul. Era pentru ultima data. Era ultima dimineata petrecuta ca detinut la Penitenciarul de Minori si Tineri Craiova.

Datorii platite cu lantisoare smulse de la gitul fetelor

„Eram printr-a doispea cind m-a prins nebunia cu masinutele“, isi aduce aminte Cristian inceputul cosmarului. „Toti banii luati de la parinti pe asta se duceau. Am amanetat lantisorul de aur al sora-mii. Am facut datorii mari si nu stiam cum sa le platesc. Cind am smuls primul lant de la gitul unei fete, am crezut ca am gasit cea mai usoara cale de a face bani. Si nu m-am oprit pina nu m-au prins“.

In 2001, elev de 17 ani in ultima clasa la Liceul „Matei Basarab“ din Craiova, Cristian Gavrila a fost condamnat la sase ani de detentie pentru infractiunea de tilharie. Starea de soc a durat aproape un an.

„Stiam ca eram vinovat si ca trebuia sa platesc. Poate ca stiusem dinainte ce ma asteapta, chiar in momentele in care comiteam vreo fapta. Dar sa treci dincolo de poarta si sa traiesti puscaria…

A fost o tortura primul an. Intr-un asemenea loc, daca nu stii cu cine sa te imprietenesti nu ai cum sa rezisti. Eu am fost norocos. Dupa patru ani, zic ca am incheiat un capitol din viata. Sint pregatit s-o iau de la capat. M-am maturizat“.

Puscaria i-a oferit diploma pentru maturitate

Incet, dupa depasirea socului, a inceput sa se obisnuiasca. Trebuia. Isi repeta asta in fiecare zi, cind se dadea jos din pat, in timpul meselor de la cantina, la dus ori la orele de atelier. Acum isi da seama ca a rezistat aproape cu eroism.


„Prietenii pe care ii aveam nu au venit niciodata la vizita. I-am asteptat o vreme, apoi am renuntat. Mi-am dat seama ca totul se schimbase. Oamenii pe care crezusem ca-i cunosc, situatia. Ca si iubita. Ne-am scris vreo doua luni, la inceput. In ultima scrisoare mi-a cerut voie sa-si faca un alt prieten…“

Mai mult ca sa-si omoare timpul, s-a inscris la Scoala de Arte si Meserii a penitenciarului. Orele de atelier ii ocupau mintea, il opreau sa mai numere minutele. Curind, a inceput sa-i placa. „Sudor talentat“, il laudau si maistrul, si ofiterii. Dupa examenul din vara, a avut satisfactia sa primeasca oficial aprecierile: diploma de absolvire, cu cea mai mare medie de promotie, peste 9,50.

„Nu stiu daca voi avea meseria asta. De fapt, nu stiu daca voi ramine aici, in oras. Mi-e teama sa nu ma tenteze vechile obiceiuri. Pentru ca in Craiova e destul de greu sa-ti gasesti un serviciu, iar ca sa traiesti iti trebuie bani. Am niste tovarasi in Grecia. Probabil ca voi pleca acolo. Dar mai intii sa ajung acasa. Atit: sa intru in bucatarie, la mama“.

„Ies cu miinile in buzunar…“

Ieri a numarat orele mai abitir ca niciodata. Incerca sa-si aminteasca momentele importante din ultimul an. Placute sau nu. Nu gasea nimic. Doar vocea maicii Filoteia, care a tot venit sa-l vada in cei patru ani. Si care l-a facut sa nu uite niciodata, seara, sa spuna o rugaciune.

In jur de trei dupa-amiaza venea decizia, la trei jumatate era afara. A stat in pat, urmarind cu privirea fiecare detaliu al camerei. Dupa ce s-a plictisit, a butonat telecomanda. Dar nu a reusit sa vada absolut nimic. Cind nu a mai suportat, a inceput sa se pregateasca. Se tunsese cu o zi inainte, dar tot mai avea ceva de aranjat la suvitele din crestet. A imbracat cu meticulozitate fiecare lucru pe care l-a primit de la la tovarasii din camera. Toate de firma.

„Dolce Gabana si Nike. Eu nu prea mai am haine. Dar am sperante“, zimbeste pentru prima data. „Are tata o datorie la mine. Mi-a promis uns’pe milioane in ziua in care ies. Ma imbrac de la toti. Altceva nu vreau. Nici de aici nu imi iau nimic. Las totul in urma. Ies doar cu ce am pe mine. Sicu miinile in buzunar…“.

Nu era nici doua dupa-amiaza, cind o Dacie bleu a parcat ieri in apropierea intrarii de la PMT. Nimeni nu a coborit. Cei doi pasageri au lasat doar geamul portierei. Barbatul si tinara, incremeniti in scaunele prafuite, nu-si spuneau nimic. Doar asteptau cu ochii tinta la poarta albastra.

„Sa-l vad acasa, doar atit. Gata, s-au dus patru ani din viata lui. Si a noastra. Trei bunici s-au dus si ei, nici nu au apucat sa-l mai vada. Dar viata merge inainte, cu ajutorul lui Dumnezeu. Eu, tatal lui, l-am iertat. De mult“, a reusit sa sopteasca, printre lacrimi, Costel Gavrila.



Comenteaza acum

Un comentariu;

  1. SuporterU said:

    Aceasta este tara in care traim si oamenii care o locuiesc(din pacate!!).Acest tanar,manat de teribilism precum si de prostie,la varsta frageda pe care o avea a fost condamnat la 6 ANI DE PUSCARIE!!!Cunosc oameni care au facut crime si au luat 6 ani..din care au ispasit jumatate.Cum ramane atunci cu cei care “talharesc” poporul roman de zeci de miliarde de lei??A?Ei cum platesc?Cand platesc?Unde este dreptatea in tara asta??Numai intr-o tara de **** ca Romania,poate sa se intample asa ceva.Mi-e sila de ceea ce se intampla.Oameni buni,nu trebuie sa stam impasibili la asemenea nedreptati!!!

Alte stiri

Sumarul ediției de joi, 1 septembrie 2005

Actualitate

» Apa infestata la FRIGORIFER Craiova
» Severinenii vor bea apa tot din Dunare
» „Mie n-are ce sa-mi faca nimeni in Tara Româneasca!“
» Mistretii au dat iama in culturile de porumb din Gorj
» Palatul Cultural „Teodor Costescu“ este pe punctul de a se prabusi
» Nu sint bani pentru drumurile din Valea Jiului
» Noapte alba pentru bolnavii din Mehedinti
» Criza de specialisti la Primaria Aninoasa
» Gradinite – in sedii de scoli
» Piriul Teslui a fost poluat
» Mona Musca a inaugurat sase sculpturi la Tirgu Jiu
» Escrocherii pe banda rulanta la casele de schimb ALLROM 2003 SRL
» Strategie premeditata
» In Penitenciarul de Maxima Siguranta din Craiova, efectele infractiunilor duc la imbolnavire
» Cheltuielile pentru elevi subtiaza vizibil venitul unei familii
» Scoli intrate in renovare
» Guvernul nu a trimis banii pentru refacerea scolilor din Serbanesti si Brebeni
» Universitatea din Craiova percepe taxa pentru carnetul de note
» De frica a sarit in gol

Local

» Impatimitii raliurilor propun pace: Intram in legalitate, dar sa avem cu cine!
» Taranii din Padea s-au revoltat impotriva arendasilor
» Covei junior si prietenii sai, lasati in libertate
» Politist craiovean – mort la Ganeasa
» Aproape 1.000 de morti la Bagdad
» Ultima zi de detentie, intiia zi de libertate
» Microbuzul de Dutulesti a intrat intr-o coloana de militari
» Accident in fata Spitalului Militar din Craiova
» Tir rasturnat la Pielesti
» Dugheana l-a sifonat pe Fita

Gorj

» Lucrari de arta atribuite lui Brâncusi, in colectia lui Nastase

Sport

» Stiinta pregateste derbiul cu Astra
» Universitatea va juca fara spectatori
» Universitatea l-a rezolvat si pe Clitnovici
» Suporterii merg la Ploiesti
» Jaber pare nepregatit
» Capul plecat…
» Hizo vrea intariri
» Se anunta o lupta apriga pentru promovare
» Divizia D, Dolj – etapa a 4-a
» „Sintem la mina altora“
» România – Farul II 12-0
» Galeria constanteana a pregatit un steag imens
» Makaay s-a accidentat la genunchi
» Cehii nu-i subestimeaza pe tricolori
» Koller vrea sa plece de la Borussia
» Românii se plimba prin Rusia
» „Sageata“ a semnat cu Standard Liege
» Kuznetova a clacat

Opinii

» O sindrofie degeaba
» Lumea lui Jean

Top