21.7 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalApele Oltetului s-au retras, dezastrul ramine

Apele Oltetului s-au retras, dezastrul ramine

Pentru a patra oara in acest an, apele Oltetului s-au abatut asupra celor 165 de locuitori din Falcoiu. Suvoaiele au inundat in miez de noapte peste 55 de case, luind cotete, capite de fin, garduri, lucruri de prin curti si distrugind o buna bucata din calea ferata. Lucratorii CFR au reusit sa remedieze situatia joi dimineata, dar se tem ca la o noua inundatie munca lor o sa se duca pe ape. Viitura a distrus DN 64 pe o portiune de 10- 20 de metri, iar joi la prinz, desi apele se retrasesera aproape in totalitate, nu fusesera demarate lucrarile de refacere a drumului care leaga Caracalul de Slatina, Craiova si Vilcea. Pompierii au intervenit pentru evacuarea din case a peste 150 de persoane.


Au scapat cu ce-au avut pe ei“


Satenii care au casele chiar la intrarea in Falcoiu, la nici o suta de metri de bariera de cale ferata, s-au luptat pentru a patra oara in acest an cu apele. Prima data a venit Oltetul peste ei in primavara, cind zapezile au inceput sa se topeasca, dar s-au descurcat sapind santuri si scotind apa afara cu galetile. De atunci, apele Oltetului au mai venit de doua ori peste ei, parca mai rau de fiecare data. Dar acum le-a fost dat sa traiasca ce au vazut doar la televizor, la inundatiile din iunie si iulie. Apele au crescut progresiv, de marti noapte pina joi dimineata. Casele si gardurile ramase in picioare poarta urma dezastrului, in zonele mai joase apa ajungind chiar la doi metri. Satenii au fost luati din asternuturi, plecind cu ce aveau pe ei. Au revenit miercuri si au urcat in poduri ce au mai gasit intreg prin case, pentru ca in scurt timp sa-si paraseasca din nou gospodariile, amenintati de furia apelor care incepusera din nou sa creasca. Sute de pasari si-au gasit sfirsitul in suvoaiele care au maturat curtile si gradinile. Animalele mari au fost transportate la inceput cu carutele, iar cind nici asa nu s-a mai putut circula, cu tractoarele cu remorca. Ciinii au ramas in gospodarii si s-au refugiat pe gramezile de lemne neluate de viitura, pe magazii, pe soproane. „E dezastru ce s-a intimplat aici. Pina acum a mai fost cum a mai fost, dar acum au scapat doar cu ce-au avut pe ei. Nu mai au de nici unele. Si-au pierdut de data asta si griu, si porumb, si faina, n-au nici din ce face o piine. Le-a intrat apa in case, le-a distrus mobila… Ne-au ajutat pompierii sa-i scoatem, am intimpinat si refuzuri, din motive de genul «imi fata scroafa, nu pot sa plec». Pe un cetatean l-am gasit in grajd, calare pe cal, zicind ca nu pleaca din curtea lui, ca daca-i moare calul el nu mai vrea sa traiasca“, a declarat primarul comunei Falcoiu, Alexandru Petrisor. Acesta a spus ca este curios faptul ca inundatiile s-au produs in zona cea mai inalta din comuna.


„Nu mai am pasari, nu mai am griu, nu mai am nimic“


Sinistratii au inceput sa se intoarca joi dimineata in sat, sa vada ce mai puteau recupera din lucruri, dar au constatat ca intreaga lor agoniseala a fost luata de viitura. „Nu mai am pasari, nu mai am griu, nu mai am nimic. De trei ori a venit, acum e a patra oara, dar pe nimeni nu intereseaza. Ne-a lasat ca pe niste ciini. Nu mai avem paturi, nu mai avem haine, nu mai avem nimic. Daca eram niste nenorociti care-si fac veacul prin circiumi ziceam macar ca ne-am trait viata. Dar am strins si noi cit am putut. Intrati sa vedeti ce mobila ne-au distrus apele. Am muncit pentru copii, pentru cele doua fete, am agonisit pina acum degeaba. Eu sint din Bacau, iar aseara, cind au vazut rudele la televizor ce s-a intimplat, mi-au zis: «Vino acasa, lasa tot si veniti!». Dar cum sa plec de-aici, unde muncesc de-atita timp?“, a spus plingind Genoveva Sandu. Portile au fost deschise de suvoaie, intrarea in casa e baricadata de frigiderul mare pe care apa nu a reusit sa-l scoata. In curte, pui de gaina morti, pasari lesinate, ciinele cocotat pe una dintre ferestre, obiecte plutind peste tot, corpuri de mobila facute maldar in mijlocul camerelor, ghivece cu flori distruse… De undeva de sus se aude o voce. E fetita cea mica, urcata in pod, alaturi de citeva lucruri adunate in graba. „Geanta cu actele unde e, ati gasit-o?!“, s-au intrebat femeile. Din pod s-a auzit un „nu!“ plin de regrete. Au reusit, in schimb, sa salveze calculatorul.


Unele case nu mai pot fi locuite


Familia Caramet are trei copii, dusi in sat la adapost. Sotii Caramet s-au intors sa vada daca mai pot salva ceva. Ca si la vecini, lucrurile sint in mijlocul casei, pasarile moarte plutesc in curte. Gardul dintre vecini a cazut, lucruri dintr-o gospodarie au ajuns in alta. Vasele pentru mincare au fost recuperate din gradina vecina, cartea care a fascinat generatii intregi – „Toate pinzele sus“ – zace pe gard. Sanda Caramet nu-si poate stapini lacrimile. Au muncit mult pentru casa. Au cumparat-o in ’97, cind era „la rosu“. Au tencuit-o, au zugravit-o, au investit in ea tot ce-au strins in ultimii ani. In iulie, cind apa a venit peste ei a treia oara in acest an, s-au hotarit sa inalte temelia. De-abia turnasera cimentul, cofragul inca nu l-au desprins. „Apa se retrage, deja s-a dus jumatate. Dar poate spune cineva ca asta mai e casa de locuit? Vine iarna, umezeala nu stiu cum o sa se usuce, ramine mirosul de igrasie. Cum cresc aici trei copii?“, a intrebat din poarta Sanda. Nu asteapta nimic, pentru ca nici de rindul trecut n-au primit decit apa minerala, citeva conserve, o punga de zahar si o sticla de ulei.


„Am vindut pasarile ca s-o facem si noi frumoasa“


Casa lui Marian Vaduva atrage atentia din drum. Partea dinspre calea ferata a cazut cu totul, restul e „murata“ si se poate prabusi in orice clipa. A facut-o din paie si pamint, pentru ca nu a avut alta posibilitate. Are impreuna cu Mariana Baciu doua fete, de opt si doisprezece ani. Pentru ele a facut in 1993 casa, pe terenul mostenit de la bunica sotiei. Terminasera de tencuit de curind, dupa ce se chinuisera ani de zile. „Am vindut pasarile ca s-o facem frumoasa, iar cind am reusit…“, a spus Marian, cu lacrimi in ochi. A venit sa mai stringa ce se mai poate, insotit de cumnat. Sotia e bolnava, n-ar mai suporta sa vada dezastrul. Barbatul nu intelege de ce acum, cind reusise, dupa 12 ani, sa bage si curent electric in casa, s-a intimplat asa nenorocire. Dupa ultima inundatie, intreaga familie s-a mutat in sat, la cumnat, dar gazdele lor au doar doua camere si sta fiecare familie in cite o camera. „Vine toamna, nu poti sa stai pe capul omului, stiti cum este. Dar unde ne ducem?“, a intrebat Marian, fara sa astepte raspuns.


Zeci de miliarde pentru ca Oltetul sa „manince“ zece metri din mal la o viitura


In Osica de Jos exista un catun care are probleme de fiecare data cind Oltetul aduna apa din piraie. Dupa ninsori bogate si ploi abundente, cele peste zece gospodarii de pe malul Oltetului se umplu de apa pina sub case. „Ce sa mai zicem?! Doar in casa nu ne-a intrat apa, ca in rest ne-a inconjurat din toate partile. Acum, in citeva zile, valurile au venit cu asa mare putere ca au mincat zece metri din mal. Aveam15 metri de gradina, mai avem cinci. O sa ajunga Oltetul sa curga pe linga casa“, s-au plins satenii din Osica de Jos.


De ce se mai intimpla astfel de fenomene pot sti doar cei care au contractat lucrarea de regularizare si consolidare a malurilor Oltetului si care nu se intereseaza sa verifice stadiul lucrarilor sau calitatea lor. In februarie 2004, se investisera deja sapte miliarde pentru lucrarile de regularizare a Oltetului, iar alte citeva miliarde se cheltuisera pentru regularizarea apelor Rosu si Barza. Lucrarile nu s-au incheiat, dar problemele sint din ce in ce mai mari, iar bani se pompeaza in continuare. Malurile Oltetului, conform proiectului, vor fi dalate, iar cetatenii vor putea dormi linistiti, numai ca nimeni nu poate preciza cind se va realiza acest lucru. Apele Române, cele care au contractat initial lucrarea, se intereseaza la edilii locali de stadiul lucrarilor, forurile judetene scapa de raspundere prin formula „nu sintem proprietari de lucrare“, iar satenii din comunele din zona strabatute de Oltet scot apa din curti si case dupa fiecare ploaie puternica.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS