Incepind de ieri, Marea Britanie a preluat presedintia rotativa a Consiliului European pentru un mandat de sase luni, care se va incheia pe 31 decembrie 2005. Cu aceasta ocazie, Ambasadorul Marii Britanii la Bucuresti, Quinton Quayle, impreuna cu seful Delegatiei Comisiei Europene, Jonathan Scheele, au tinut un discurs cu privire la prioritatile presedintiei britanice si la implicatiile acestei schimbari de mandat pentru procesul de integrare al României. Conform declaratiilor ambasadorului britanic, Marea Britania este decisa in momentul de fata sa continue programele lansate de presedintiile anterioare si sa preia temele din Programul Strategic Multianual al presedintilor din perioada 2004-2006, si din Programul de Lucru al Luxembourgului.
Dupa cum afirma si Tony Blair in discursul rostit in fata Parlamentului European acum citeva zile, agenda de lucru a noii presedintii va cuprinde elemente noi cu privire atit la politica externa cit si la cea interna a Uniunii Europene.
Participarea la combaterea saraciei va domina politica externa a Uniunii Europene
In ceea ce priveste politica externa, Quinton Quayle a subliniat ca Londra se va concentra in special pe relatia cu tarile din G8. In acest sens, se va cauta o solutie de avansare a discutiilor pe marginea schimburilor comerciale (Agenda Doha pentru Dezvoltare). Presedintia britanica va reprezenta totodata Uniunea Europeana in cadrul Conferintei Mileniului la ONU, din luna septembrie, ocazie cu care isi propune sustinerea planului de dublare pina in 2010 a ajutorului acordat de UE tarilor sarace, si de ridicare a acestuia la 0,7 la suta pina in 2015. In privinta Africii, Tony Blair sustine alocarea a 50 la suta din resursele aditionale ale UE catre aceasta. Un alt punct important pe agenda de lucru a noii presedintii va si reforma regimului zaharului din Uniune, reforma ce va fi adoptata pe masura ce va fi rectificata si Politica Agricola Comuna. In privinta politicii de proximitate, Quinton Quayle declara ca vor fi continuate discutiile cu Ucraina pentru consolidarea democratiei la Kiev, si ca de la 3 octombrie vor incepe si negocierile cu Turcia, Croatia raminind in continuare in vizorul Uniunii. Fata de Belarus si Moldova, nu se intrevede nici o schimbare de atitudine pina cind acestea nu vor realiza reforme majore in domeniul justitiei.
Cele mai importante puncte de pe agenda politicii interne se refera la eficientizarea cadrului legislativ, la implementarea Directivei Serviciilor si la aplicarea dosarelor ramase din Planul de Actiune pentru Serviciile Financiare (PASF). Intrucit Marea Britanie preia stafeta UE intr-un moment de criza, cauzat pe de o parte de respingerea Tratatului constitutional de catre Franta si Olanda, iar pe de alta parte de esecul in adoptarea unui plan pentru bugetul european pentru 2007-2013, debutul mandatului va fi marcat de aplicarea riguroasa a asa-zisului Plan „C“ (intrucit nu a existat un Plan B), propus de comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn. Quayle detaliaza acest plan in trei obiective: consolidare, conditionalitate si comunicare. „Consolidarea se refera la intentiile UE de a-si respecta angajamentele legate de continuarea procesului de extindere; conditionalitatea, la faptul ca tarile candidate trebuie sa-si indeplinesca corect si complet sarcinile, iar comunicarea la necesitatea explicarii costurilor si implicatiilor integrarii, intrucit efectele acesteia se vor simti cel putin pe termen mediu“, a explicat acesta.
Performantele României vor decide integrarea
Referitor la situatia României si Bulgariei, seful Delegatiei Comisiei Europene, Jonathan Scheele a declarat ca acestea sint monitorizate indeaproape inca din ianuarie si ca primele date referitoare la evolutia lor au fost trimise deja la Bruxelles. Raspunsul provizoriu al Bruxellesului, venit acum citeva zile, cum ca România va fi acceptata in 2007 sau in 2008, a fost comentat de Scheele drept „o lectie atenta, o lectie de obiectivitate“, nici pesimista, nici optimista. „In final, Consiliul European, adica 25 de state membre ale UE, vor avea ocazia sa decida daca România a indeplinit conditiile necesare aderarii in 2007“, a comentat ambasadorul britanic.
„Decizia va depinde nu de presedintia britanica, ci de performantele României. Daca raportul este pozitiv, România va adera in 2007, daca România nu a indeplinit conditiile, va adera in 2008“, a precizat acesta. Nu aceeasi a fost insa si parerea ambasadorului britanic: „nu sintem pe deplin multumiti. Mai sint lucruri de facut, mai sint angajamente de indeplinit. Acum nu se poate spune ca toate conditiile au fost indeplinite. Este posibila o aminare. (…) Personal insa sint increzator in capacitatile României“. Ceea ce ar trebui sa faca România in viitorul apropiat, pe linga continuarea reformelor ar fi o imbunatatire a imaginii in Occident. „România este necunoscuta in Occident. Ar fi buna o comunicare, o informare mai sustinuta“, a afirmat acesta.
Prezent la discutii, primul ministru, Calin Popescu Tariceanu, a declarat ca România va sustine presedintia Marii Britanii in masurile pe care aceasta le va adopta, si ca va continua reformele incepute „astfel incit in toamna sa primim un raspuns favorabil din partea Consiliului European“.
