• Sute de oameni i-au condus pe ultimul drum • Laura si mama ei, Ileana Burlan, erau nascute in aceeasi zi a lunii octombrie • Prietenii si-o amintesc pe Laura si pe sora ei ca „frumoase ca niste printese“ • Cunoscutii nu-si pot inchipui cum un sofer profesionist a sfirsit intr-un accident de masina • Societatea ALRO Slatina s-a ocupat de pregatirile pentru inmormintare • Constantin Raducanoiu, seful de cabinet al senatorului Adrian Paunescu, a oferit familiei Burlan 50 de milioane de lei • Colegii Ilenei Burlan au citit un ultim mesaj • Satenii cer „moarte pentru moarte!“
„Toamna trecuta mi-a fost domnisoara de onoare“
De tragedia familiei Burlan rudele au aflat de la politie, iar satenii, de la televizor. Au sperat ca nu sint vecinii si prietenii lor. Simbata dupa-amiaza, fratele lui Marin Burlan, barbatul decedat in urma accidentului, a primit un telefon de la politie, fiind anuntat de cele intimplate. „La inceput ne-au spus ca fetele au scapat si doar parintii sint morti“, povesteste Dana Burlan, verisoara Laurei si a Silviei. „Nu pot sa va spun ce fata era Laura! Am crescut impreuna, e diferenta de patru ore intre noi. Ne intelegeam ca surorile. Nu spun asta pentru ca sint verisoarele mele. Nu cred ca s-a plins cineva de ele“.
Colegii Laurei de la Colegiul Economic „P.S. Aurelian“, din Slatina impreuna cu diriginta lor, Dana Trifan, au fost prezenti la inmormintare. Prietenii din sat au venit si ei. „Erau…, erau prietenele noastre, cuminti, destepte si frumoase ca niste printese!“.
In jurul casei, alte si alte rude. Nasii Laurei sint si ei cuprinsi de durere. „Ce sa mai spun? In toamna trecuta mi-a fost domnisoara de onoare si acum…“. Cineva spune: „Asta e majoratul ei, ca implinise 18 ani. Asa le-a fost lor scris!“.
„Acum sa vina aici, la judeca oamenilor!“
Colegii Ilenei Burlan, de la Primaria Valea Mare – Olt, si-au cautat cu greu cuvintele si le-au asternut pe hirtie. Simple, scrise cu durere: „Sint clipe in viata cind toate cuvintele nu sint suficiente. Nu pot exprima durerea, profunda dezamagire, disperarea si neputinta omeneasca.
Astazi, cind intregul colectiv s-a prezentat la serviciu, lipsa colegei noastre a fost sfisietoare. Ar fi trebuit sa fie prima ei zi de munca dupa concediu. Colega noastra nu va mai veni insa niciodata. Nici ea, nici sotul sau si nici fiica sa. Pentru ei, timpul s-a oprit tragic in dupa-amiaza de simbata. E greu sa vorbesti despre cei care au sfirsit atit de tragic. Nimic nu poate exprima regretul unei vieti curmate brusc.
Despre fiecare in parte am putea spune cuvinte frumoase, i-am cunoscut destul de bine. Au fost oameni muncitori, s-au straduit sa le ofere copiilor lor o viata mai buna. O familie unita, fericita, al carei destin a fost ca si in moarte sa ramina impreuna. Locul fiecaruia dintre ei in colectivul din care facea parte va ramine gol. Nimeni si nimic nu-l va putea umple. Ne ramin amintirile despre ei si speranta ca Dumnezeu ii va aseza acolo unde sint cei pe care El ii iubeste. Ai mila, Doamne, si indura-te de fiica lor, Silvia! Da-i sanatate si puterea de a trece peste aceasta imensa durere!
Dumnezeu sa-i ierte, Dumnezeu sa-i odihneasca!“.
Si colegii de la ALRO Slatina au venit in numar foarte mare. Dincolo de durerea resimtita, au mari nelamuriri si aproape certitudinea ca vinovata de accidentul de la Pielesti va scapa basma curata. „Cum sa sfirsesti in accident de masina cu carnetul de profesionist in buzunar?! Dupa ce a terminat scoala, a incercat zeci, sute de masini pe pista de la Dacia Pitesti si nu putea sa evite un accident daca avea vreme?!“, se intreaba cei care, se asteptau sa-l vada la lucru, dupa concediu, in tura de noapte. Dorinta lor este ca vinivatii sa plateasca: „Acum sa vina aici, la judecata oamenilor! Moarte pentru moarte!“.
„Ei cred ca pot sa cumpere trei vieti cu 50 de milioane de lei?“
De pregatirile pentru inmormintare s-au ocupat reprezentantii Societatii ALRO. Angajatii primariei au contribuit si ei. In schimb, din partea familiei Paunescu, nici macar o coroana de flori. Totusi, fratele decedatului, Florea Burlan, declara ca duminica a fost contactat de Constantin Raducanoiu, seful de cabinet al senatorului Adrian Paunescu. Acesta i-a oferit 50 de milioane de lei, pe care Florea Burlan i-a luat cu semnatura. „I-am spus ca ii iau, dar ca asta nu inseamna ca sint iertati de ceva. E ajutor de inmormintare, care oricum nu inseamna mare lucru la cit s-a cheltuit. (…) Zicea ca poate o sa vina astazi (ieri – n.r.). Oricum, familia Paunescu n-a dat nici macar un telefon“.
Satenii sint contrariati de „tupeul“ de a le oferi bani. „Ei cred ca pot sa cumpere trei vieti cu 50 de milioane de lei? Parca vezi ca, pina la urma, scapa, ca dau bani. De ce nu vine aici, sa vada ce s-a ales de o familie intreaga?!“.
„De ce n-ai putut, Doamne, sa-i feresti?!“
Dupa ce au dezbatut revoltati subiectul, dupa ce le-au secat ochii de lacrimi, cei care i-au cunoscut pe membrii familiei Burlan si nu numai i-au petrecut in tacere pe ultimul drum. Colegii nu pot sa creada ca nu-i vor mai vedea pe sotii Burlan la lucru, colegii Laurei, si ei indurerati, nu vor mai avea sansa s-o vada implinindu-si visele, ca studenta la Timisoara. Cu totii se roaga pentru viata Silviei, supravietuitoarea familiei. Cu ochii pironiti pe capacul celor trei sicrie, unde sint scrise datele nasterii si data mortii. Pe 29 octombrie, Ileana si Laura Burlan isi serbau ziua de nastere, Marin, in decembrie.
„O familie frumoasa, din care n-a mai ramas nimic. De ce n-ai putut, Doamne, sa-i feresti?!“, se aude in urma.
