5.3 C
Craiova
vineri, 19 aprilie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljPatronii de firma contesta rapoartele Finantelor Publice Dolj

Patronii de firma contesta rapoartele Finantelor Publice Dolj

Disputa dintre Directia Generala a Finantelor Publice (DGFP) Dolj si patronii care contesta procesele-verbale de constatare incheiate de consilierii fiscali pare sa fie transata in favoarea institutiei statului. De regula, patronii firmelor prinsi cu mita in sac de catre fisc contesta concluziile rapoartelor, pretinzind ca cifrele inscrise in procesele-verbale si amenzile pe care le primesc sint exagerate sau neadevarate. Realitatea ii contrazice insa. Cazurile in care Finantele Publice au pierdut confruntarea cu patronii reclamagii pot fi numarate pe degete. Din informatiile furnizate de juristii DGFP Dolj, rezulta ca, pe anul in curs, din 61 de cauze, doar in cinci au avut cistig de cauza reclamantii. Suma contestata de acestia se ridica la 800 de milioane de lei. 15 contestatii au fost respinse de instanta ca fiind nefondate, cauze care se ridica la aproximativ trei miliarde de lei. De ce contesta insa patronii amenzile primite si rapoartele finantelor publice? Din principiu, spun surse din mediul de afaceri doljean, pentru ca in felul acesta cei certati cu legea dau impresia ca sint nevinovati sau ca sint victime ale abuzului statului, cind, de fapt, ei dau tunuri de miliarde.

De la evaziune fiscala… la contestatie

Procesul de contestatie a proceselor-verbale este destul de simplu. Conform juristilor DGFP Dolj, plingerile se depun la Serviciul contestatii din cadrul institutiei. Finantele publice au competenta de a judeca valabilitatea contestatiilor in limita sumei de cinci miliarde de lei. Tot ce depaseste aceasta suma este directionat automat catre Ministerul Finantelor. Decizia finala o are insa instanta de judecata, prin Sectia contencios administrativ, a carei sentinta ramine definitiva. Solutionarea unei astfel de cauze presupune insa munca si timp pierdut din partea Finantelor, care se vad puse in situatia de a-si apara in instanta munca de teren efectuata de propriii consilieri. Asa se face ca dintre cele 61 de cauze aflate in discutie in anul 2004 doar in 20 de cazuri s-a putut pronunta o sentinta definitiva. Restul de 41 de contestatii se vor prelungi cel mai probabil pina anul viitor.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS