Odata, taranii mai pricopsiti cumparau peste suta de linguri de lemn, numai una si una, cu cozile sculptate de mesteri iscusiti, pentru a le pune pe mesele nuntasilor. Acum, aceste linguri si-au pierdut utilitatea si au devenit piese decorative. O astfel de istorioara mi-a spus Gheorghe Tanase, prezent la a zecea editie a Tirgului mesterilor populari cu obiecte de uz casnic sculptate in lemn.
Cause din lemn de salcie
Tot omul stie cum arata o lingura din lemn, dar mai putini au auzit de: covata (un soi de copaita in care se framinta coca), trocuta (idem), gavanel (un fel de lighean in care se pune aluatul sa creasca) sau caus (pentru baut apa), obiecte din lemn de salcie pe care vilceanul Bebe Badalan le vinde bucurestenilor ca piinea calda. Daca nu aveti timp sa veniti la tirg, le puteti vedea oricind pe cele originale, expuse la Complexul Muzeal Golesti.
Icoane pe coji de oua
Obiectele decorative realizate de Malvine Vochin, restaurator al muzeului, atrag privirea: peisaje pictate pe pietre de riu, radacini aplicate pe tablouri si alte suporturi, podoabe din piatra si lut. O alta tinara artista surprinde cu icoanele sale, pictate pe piatra, marmura, scoarta de copac, radacini si… coji de oua. Icoane clasice (pictate pe lemn ori pe sticla) expun artistii Lucia Nicola, Florian Colea si multi altii.
Maturi impodobite
Sase ore a calatorit familia Tofalvi din Harghita pentru a ajunge la timp la deschiderea tirgului, avind masina incarcata de ceramica. Oamenii se asteapta ca pitestenii sa aiba bani sa le cumpere. La fiecare drum se ciobesc o parte din vase, iar acestea sint trecute la „pierderi“. Pe taraba lui Erzsebet Szocs se afla o gramada de obiecte, cele mai ieftine fiind strachinile in miniatura (5.000 lei), iar cele mai scumpe, cergile din lina (1.200.000 lei). Intre aceste doua preturi si produse, unguroaica mai are la vinzare: pusculite, fintinite, table de sah, papuci impletiti, maturi decorative, cosuri, putinici pentru brinza etc.
Botosii lui Zamfir
Gheorghe Tanase, pe care vi l-am prezentat la inceput, este din Olt. Poarta un chimir de care este tare mindru, lucrat acum 28 de ani de un pielar vestit din Caracal, caruia ii zice Ion Stanica. Putin probabil sa fi auzit de el Ioan Nistor, un curelar de prin partile Sighisoarei care a adus la tirg biciuri, cravase, lese, hamuri, harnasamente. Barbatii intrebau care mai de care cu cit isi da produsele, iar cind auzeau ca biciul de herghelie costa un milion si jumatate de lei isi cam luau talpasita. Daca tot a venit vorba de… picioare, sa va spun si de totosii sau botosii cusuti de dimboviteanul Zamfir Statievici. Sint din blana, iar cei foarte mici, pentru copii de gradinita, se vindeau cel mai bine.
