Obiceiuri si traditii romanesti

Pastele este cea mai mare sarbatoare religioasa a crestinilor. Credinciosii din toata tara sarbatoresc, in fiecare an, Invierea Domnului Nostru Iisus Hristos si victoria Lui impotriva mortii. Dupa ce au tinut Postul cel mare, care dureaza 40 de zile, in Saptamina Mare romanii pregatesc bucate traditionale si cosul pascal care va fi sfintit in noaptea Slujbei de Inviere. Cu toate ca bucuria acestei sarbatori crestinesti este aceeasi in sufletele tuturor, obiceiurile difera in functie de specificul fiecarei zone geografice, chiar si a unor localitati.

Calarasi: La Slujba de Inviere, credinciosii aduc in cosul pascal oua rosii, cozonaci, precum si cocosi albi. Cocosii sint crescuti special pentru implinirea acestei traditii. Ei vestesc miezul noptii. Datina spune ca atunci cind cocosul cinta, Hristos a Inviat! Cel mai norocos este gospodarul al carui cocos cinta primul. Este semn ca, in anul respectiv, in casa acelui om va fi belsug. Dupa slujba, cocosii sint daruiti oamenilor saraci.

Sibiu: De Pasti, este impodobit un pom asemanator cu cel de Craciun, care este ornat cu oua vopsite (golite de continutul lor). Pomul poate fi asezat si intr-o vaza frumoasa.

Bistrita Nasaud: In prima zi de Pasti, copiii se aduna in curtea bisericilor pentru a „ciocani la ou cu banul“. Un ou rosu se pune pe pamint, iar de la un metru distanta copiii arunca cu bani in el. Cel care reuseste sa infiga banul in ou, il primeste atit pe acesta, cit si restul monedelor. Se spune ca el va avea o viata imbelsugata. In unele sate, barbatii joaca in fata portii carti pentru a-si vedea viitorul. Acest obicei de a juca filcai (un fel de 66) in fata portii este practicat doar de Pasti si Rusalii.

Maramures: Dimineata, in prima zi de Pasti, copiii pina la noua ani merg la prieteni si la vecini, sa le anunte Invierea Domnului. Gazda daruieste fiecarui urator un ou rosu. La plecare, copiii multumesc pentru dar si le ureaza gospodarilor Sarbatori Fericite. Pragul casei trebuie trecut intii de un baiat, pentru ca in gospodarie sa nu fie discordie tot anul.

Arges: Printre dulciurile pregatite de aceasta sarbatoare se numara si covrigii cu ou, numiti asa pentru ca in compozitia lor se adauga multe oua (10-15) la 1 kg de faina. Fiecare gospodar se grabeste sa faca astfel de covrigei, pentru ca ei pastreaza belsugul in casa tot anul.

Banat: La micul dejun din prima zi de Pasti se tamiiaza bucatele. Apoi, fiecare mesean primeste cate o lingura de Pasti (vin si apa sfintite). In meniul acestei mese se include si ciolanul de porc fiert, oua albe si mincaruri traditionale, dupa care masa continua cu friptura de miel.

Tara Motilor: In prima zi de Pasti se ia toaca de la biserica, se duce in cimitir, unde este pazita de feciori. Daca acestia nu o pazesc bine si ea este furata, ei sint pedepsiti ca a doua zi sa dea un ospat din care se infrupta si hotii, si pagubasii. Daca insa hotii nu reusesc sa fure toaca, este rindul lor sa faca ospatul.

Bucovina: In Noaptea de Inviere, fetele se duc in clopotnita si spala limba clopotului cu apa neinceputa. Cu aceasta apa, in zorii zilei de Pasti ele se spala pe fata si pe miini, ca sa fie frumoase tot anul si, asa cum alearga oamenii la biserica atunci cind se trag clopotele, asa sa alerge feciorii la ele.

Campulung Moldovenesc: In zorii zilei de duminica, credinciosii ies in curtea bisericii si se aseaza in cerc, purtind luminari aprinse in miini. Ei asteapta ca preotul sa le sfinteasca bucatele asezate cu grija in cosul pascal. In acesta se gasesc seminte de mac (care vor fi aruncate in riu pentru a opri seceta), sare (care va fi pastrata in casa pentru a aduce belsug), zahar (folosit la vindecarea vitelor bolnave), faina (pentru ca rodul griului sa fie bogat) si ceapa si usturoi (pentru alungarea insectelor).