21.7 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalGorjPeretii unor case din Seciuri au inceput sa crape

Peretii unor case din Seciuri au inceput sa crape

Sapte familii ar trebui sa fie stramutate

Peretii citorva zeci de case din localitatea gorjeana Seciuri, comuna Rosia de Amaradia, au inceput sa se crape. Ingrijorati de soarta gospodariilor, satenii se prezinta aproape zilnic la primarie, plingindu-se ca zidurile caselor au inceput sa o ia incet-incet la vale si ca nimeni nu ii ajuta. In ultimele saptamini, fenomenul de alunecare a terenurilor s-a resimtit tot mai intens, de vina fiind si stratul de pinza freatica, aflat foarte aproape de suprafata. Primarul din Rosia de Amaradia, Cristinel Faitar, acuza Compania Nationala a Lignitului Oltenia(CNLO), care exploateaza carbunele din zona, ca este de vina pentru ceea ce se intimpla. La rindul ei, conducerea CNLO afirma ca a efectuat un studiu in zona in anul 2001, din care reiese ca „alunecarile de teren din satul Seciuri sint generate de cauze naturale“.

Necazurile localnicilor din satul Seciuri au inceput inainte de 2000, cind in peretii mai multor case au aparut fisuri. Cind au observat ca peretii tot mai multor gospodarii au inceput sa crape, oamenii au trimis sesizari catre prefectura, consiliul judetean si guvern, carora le solicitau ajutorul.

Interesele satenilor au fost reprezentate de primarul Cristinel Faitar, care a sustinut in permanenta ca alunecarile de teren se produc ca urmare a activitatii Carierei Seciuri din cadrul Exploatarii Miniere Berbesti- Vilcea. Dupa ce alunecarile incetasera pentru o perioada, in ultimele saptamini, acestea au reaparut, sapte familii traind cu teama ca ar putea ramine fara case.

Nu exista solutii pentru stramutare

In ciuda faptului ca a cautat solutii pentru evacuarea familiilor ale caror case nu mai sint sigure, primarul Cristinel Faitar a renuntat la idee. Acesta a spus ca va solicita conducerii CNLO o intilnire prin care sa se ajunga la o intelegere. In localitatea Seciuri traiesc aproximativ 500 de familii. 30 dintre acestea au case cu fisuri in pereti, alte sapte fiind in situatia de a fi stramutate. Numai ca nu au unde.

„Din cauza lucrarilor din minerit a slabit terenul, care a inceput sa se taseze. Au fost lucrari in partea de vest a satului, dupa care s-au mutat in est. Sint sapte cazuri mai grave. CNLO a realizat la Becheni niste casute, dar acolo nu au stramutat pe nimeni. Sint goale si supravegheate de paznici. Au cerut 700.000.000 de lei pentru o casa. Cine poate sa le cumpere? Ar mai fi o solutie: sediile administrative ale minei. S-au mutat de acolo si a ramas un bloc cu 12 apartamente.

Reprezentantii CNLO spun ca au facut un studiu din care reiese ca vina nu o poarta ei. Dar prin decopertare au despadurit dealuri intregi. Utilajele au fost linga case“, a declarat Cristinel Faitar. Primaria Rosia de Amaradia a primit in 2000 un ajutor de 100.000.000 de lei de la guvern. Peste 120 de familii au primit atunci bani cu care si-au reparat casele.

Cauze naturale

Reprezentantii CNLO resping punctul de vedere al primarului din Rosia de Amaradia, prezentind un raport in care se mentioneaza ca alunecarile de teren se produc din cauze naturale. Dumitru Peptenaru, seful Serviciului Exproprieri Cadastru, din cadrul CNLO, a declarat:

„Au ajuns sesizari pina la primul ministru. Noi am trimis la fata locului in 2001 o comisie tehnica. Aceasta a apelat la ajutorul mai multor specialisti. In raportul respectiv se mentioneaza ca gospodariile in cauza se afla o distanta de 400 de metri de cariera. Din comisie a mai facut parte si profesorul Mircea Florea, din cadrul Universitatii Bucuresti, atestat in geotehnie si stabilitatea terenurilor.“

Raportul concluzioneaza ca „alunecarile de teren din satul Seciuri sint generate de cauze naturale, cauza principala fiind efectul apei subterane, favorizante fiind natura geologica a rocilor si inclinarea acestora.

Alunecarile de teren nu au nici o legatura cu frontul de lucru al carierei Bustuchin…“

Raportul recomanda conducerii judetului si primariei sa aloce fonduri pentru realizarea unor drenuri de colectare a apei, precum si interzicerea eliberarii de autorizatii de constructie. Aceste recomandari nu ii ajuta insa cu nimic pe satenii cu gospodarii afectate.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS