Mai putini sefi si mai putina politica

Statutul functionarilor publici va fi modificat, prin depolitizarea functiilor de prefect si subprefect si prin reducerea considerabila a numarului posturilor de conducere din administratie, conform unui pachet legislativ in curs de finalizare si care va fi trimis guvernului spre aprobare. Romeo Postelnicu, presedintele Agentiei Nationale a Functionarilor Publici (ANFP), a declarat ca pachetul legislativ include un proiect de modificare a Legii statutului functionarilor pu-

blici si un Cod de conduita a acestei categorii profesionale.

Potrivit lui Postelnicu, propunerile incluse in aceste proiecte de legi urmaresc sa creasca eficienta administratiei publice.

„Stim ca exista anumite rezistente la initiativa noastra pentru ca, in administratie, s-au conturat anumite «parohii» si sfere de influenta, rezistente care trebuie depasite, pentru ca avem nevoie de o administratie mai dinamica, mai flexibila si mai apropiata de cetatean“, a afirmat seful Agentiei.

Potrivit proiectelor mentionate, prefectii si subprefectii ar urma sa fie scosi din sfera politicului, urmind sa devina functionari publici de cariera. Postelnicu a explicat ca aceasta categorie de functionari publici va constitui echivalentul din Franta al Corpului Prefectilor si Subprefectilor. El estimeaza ca, o data intrate in vigoare noile prevederi, procesul de profesionalizare a prefectilor si subprefectilor va dura de la sapte la zece ani. In prezent, institutia prefectului este reglementata prin Constitutie, prin Legea administratiei publice locale, precum si prin Hotarirea de Guvern 9/2001. Initiatorii proiectelor apreciaza ca, prin natura activitatii si competentelor, prefectul poate fi asimilat functionarului public, intrucit numirea este conditionata de indeplinirea conditiilor de studii prevazute de lege, perioada de activitate in functie nu este determinata in timp, iar din lege nu rezulta ca ar fi o numire politica. Mai mult, unele incompatibilitati ale functiei se regasesc si in statutul functionarului public. Initiativa depolitizarii se explica si prin faptul ca, date fiind atributiile prefectului – de control al legalitatii actelor administratiei locale -, este necesar ca functia de prefect sa fie stabila si de cariera.

„Experienta de la noi a demonstrat ca au trecut de controlul de legalitate anumite hotariri ale consiliilor locale si dispozitii ale primarilor, prin diferite interventii, acte administrative pe care instanta de contencios le-a anulat“, a declarat Romeo Postelnicu. Propunerea vizind depolitizarea functiei de prefect a intimpinat deja reactii negative din partea mai tuturor organizatiilor teritoriale ale partidelor politice, care – potrivit sursei citate – doresc ca prefectii sa fie numiti in continuare pe criterii politice, la propunerea filialelor partidelor.

O alta propunere (prevazuta de proiectul de modificare a Legii statutului functionarilor publici) este modificarea structurii corpului functionarilor publici, fapt care implica reducerea numarului posturilor de conducere din administratie. Astfel, se va trece de la sistemul de clase si grade la cel al categoriilor diferentiate pe atributii, in administratia publica urmind sa activeze inalti functionari publici, functionari de conducere si functionari de executie. Conform proiectului, inalti functionari publici vor deveni doar cei care ocupa functiile de secretar general in cadrul guvernului, al celor doua Camere ale Parlamentului, al ministerelor, prefecturilor si consiliilor judetene, precum si de directori generali in ministere.

In aceste conditii, numarul functionarilor de conducere va fi redus ca pondere de la 22 la suta la 12 la suta din totalul functionarilor publici. Presedintele ANFP a precizat ca aproximativ 10.000 de functii publice de conducere din administratia centrala si locala vor fi transformate in functii de executie. „Trebuie sa coborim nivelul de decizie catre beneficiarul deciziei, ceea ce inseamna si o responsabilizare mai mare a functionarilor publici“, a afirmat Postelnicu. El a apreciat ca aceasta reducere va conduce la o crestere a transparentei autoritatilor publice si la diminuarea coruptiei. „In prezent, birocratia este cea care afecteaza cel mai mult cetatenii, care asteapta zile in sir sa apara patru-cinci semnaturi pe o hirtie“, a mai spus el. Proiectele de legi au fost discutate vineri de reprezentantii Agentiei Nationale a Functionarilor Publici in vederea definitivarii, cu reprezentantii sindicatelor si ai asociatiilor federative din administratia publica, si vor fi prezentate guvernului in pachetul de legi supuse asumarii raspunderii guvernamentale.