Inca din primii ani de dupa revolutie, Romania a fost invadata de mici investitori straini, care, cu citeva mii de dolari, au incercat sa puna pe roate o afacere romaneasca. Printre acesti investitori croiti sa rupa gura tirgului cu un teanc mai mult sau mai putin gros de parale s-au aflat multi italieni, gata sa-i cucereasca a doua oara pe dacii locali cu cite un impex. Dintre mincatorii de pizza, unii au reusit sa-si ingroase substantial contul la banca, altii s-au ales cu cite o lectie usturatoare din partea biznismenilor autohtoni. De exemplu, Giuseppe Sanso’ a venit in Romania sa-si faca discoteca. S-a asociat cu doi romani, a pompat bani in materiale si echipamente, pentru ca, in cele din urma, sa ramina cu buza umflata. In timp ce italianul Sanso’ a inceput sa bata la portile justitiei, pentru a-si recupera prejudiciul, locul sau in economia afacerii a fost luat de notarul public Ilie Gageatu. Acesta a inchiriat discoteca lui Erico Constantinescu. Povestea aceasta, desi colorata cu dosare penale, nu ar fi stirnit interes daca discoteca in discutie n-ar fi chiar celebrul TOP GUN, clubul favorit al craiovenilor foarte lati in umeri, sau daca Erico Constantinescu n-ar fi asociat la FEDERAL GUARD, societate de protectie si paza al carei nume este periodic implicat in scandaluri si batai de strada. In fapt, incasind chirie de la Erico Constantinescu, notarul public Ilie Gageatu se poate lauda ca face un ban de pe urma interlopilor autohtoni.
Relatiile de afaceri dintre Giuseppe Sanso’ si partenerii sai de origine romana debutau in primavara anului 1996, cind italianul se afla pe teritoriul tarii noastre, in calitate de comisar al Garzii Financiare din patria-mama, fiind insarcinat cu supravegherea embargoului instituit Serbiei. Impreuna cu Marius Calota si Iulian Cretulescu, el pune bazele unui sereleu mixt, dupa principiul consacrat, partea straina asigurind aportul in valuta forte, in timp ce actionarii autohtoni contribuiau cu spatiul si influentele. Astfel, daca la constituirea firmei VESUVIO IMPEX SRL Sanso’ varsa in cont nu mai putin de 10.000 de dolari, Calota aduce spatiul ce urma sa devina sediul social, respectiv un teren de 110 metri patrati, situat pe strada Nicolae Bibescu nr. 46, si pe care raportul de constatare tehnica si evaluare din 15 mai 1996 il estimeaza la vreo 25 de milioane de lei.
Sus-amintitul raport uita insa sa mentioneze un fapt de o importanta cel putin egala, si anume ca terenul in cauza constituia suprafata indiviza dintr-un lot total de 220 de metri patrati, apartinind unui anume Florin Veliscu. Calota nu aminteste insa nimic despre acest aspect asociatilor sai, pentru ca nu i-ar mai fi fost permis sa contribuie la capitalul societatii cu un teren in indiviziune. Sanso afla despre asta mult mai tirziu, ceea ce-l determina sa sesizeze politia, prilej cu care va reclama si o serie de tepe succesive pe care i le-ar fi tras Marius Calota.
„Domnul Calota, ca administrator, a inceput sa scoata fara justificare bani din contul societatii. In 1996, a scos 9.999 de dolari, pentru deplasari externe care, de fapt, nu s-au efectuat si nici nu trebuia sa fie efectuate. Considerindu-l asociat si administrator de buna credinta, i-am mai dat domnului Calota imprumut 26 de mii de dolari, pe care nu i-am mai vazut inapoi. Am facut apoi plingere la politie, pentru ca am descoperit si alte nereguli, printre care aceea ca terenul prezentat drept proprietatea domnului Calota era, de fapt, in indiviziune.“
Pe fir intra notarul public Gageatu
Cu un remarcabil singe rece, Calota il lasa pe napolitan sa-si manince timpul cu petitii si memorii, probabil amuzat de increderea lui Sanso’ in sistemul juridic, si o pune de un biznis realmente ingenios. El anuleaza contractul de vinzare-cumparare nr. 648/1994, sub pretextul ca Veliscu ii ascunsese faptul ca terenul ce facea obiectul tranzactiei era grevat de obligatii ipotecare. Daca oricine si-ar fi pierdut, in aceste circumstante, increderea in onestitatea vinzatorului, Calota se arata insa dispus sa repete experienta si cumpara, de data aceasta, toti cei 220 de metri patrati de la Veliscu. Contractul se semneaza pe 2.000.000 de lei si este autentificat la notarul public Ilie Gageatu, care urma sa se implice ceva mai mult in aceasta afacere.
Calota reuseste astfel sa scoata suprafata de teren din cadrul societatii din care fusese exclus de catre Tribunalul Dolj, prin sentinta civila nr. 747/1997. In plus, el cistiga cu aceasta ocazie si contravaloarea materialelor si lucrarilor finantate de firma pentru edificarea sediului din Bibescu 46. Numai ca Marius Calota nu ramine mai mult de trei luni in rol de proprietar, ci vinde, in doua transe, terenul si cladirea chiar notarului public Ilie Gageatu. La urma urmei, era necesar un nume consacrat, cu o experienta apreciabila in genul acesta de tranzactii, pentru a accepta circuitul controversat al terenului si a face fata cu succes eventualelor consecinte. Gageatu declara, in schimb, ca nu a avut cunostinta de faptul ca jumatate din terenul cumparat de el figura, de fapt, ca aport la capitalul social al sereleului. Nu punem la indoiala buna sa credinta, in schimb ne intrebam de cita incredere mai pot beneficia notarii publici, din moment ce ei insisi cad victima dezinformarii.
Top Gun, cuib al gastilor interlope
Ulterior, Ilie Gageatu inchiriaza cladirea lui Erico Constantinescu, asociat la firma de paza FEDERAL GUARD si care se bucura de un „deosebit prestigiu“ in lumea interlopa craioveana. Constantinescu a pastrat destinatia initiala a localului, inaugurind aici un club de noapte, cu strip-tease si tot tacimul, numit TOP GUN. Discoteca si-a cistigat, in timp, reputatia de club exclusivist, in sensul nu cel mai favorabil al cuvintului. Localul este frecventat de unii dintre capii lumii interlope, in general cei din staff-ul FEDERAL GUARD. Printre cei mai cunoscuti craioveni care isi fac veacul prin TOP GUN sint Samir Sprinceana si Tudor Jan, insotiti de numerosi bodyguarzi, gata oricind de inca un meci contind pentru suprematia in oras. Ultima data cind s-a lasat cu scandal la TOP GUN a fost la jumatatea lunii august, cind doi cetateni italieni au fost batuti si batjocoriti chiar sub nasul politistilor. Autorul agresiunii a fost chiar unul din fostii malaci din subordinea lui Erico, imprumutat intre timp lui Samir Sprinceana, un anume Craciun „Petrica“ Petrisor.
