21.7 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalMafia cazarii in caminele studentesti pune taxe pe prostie

Mafia cazarii in caminele studentesti pune taxe pe prostie

Dincolo de discursul premierului Nastase, anul universitar 2002-2003 a inceput, la Craiova, cu un mic scandal. Extras, inca fierbinte, din presa centrala, subiectul „mafiei“ din caminele studentesti a fost tratat de mass-media locale, acestea ambitionindu-se sa dovedeasca folosind argumente beton ca locurile de cazare fac obiectul unor tranzactii ilegale intre studenti. Ce a scapat insa ochiului vigilent al ziaristilor craioveni este insa faptul ca, la zece zile de la inceperea scolii, locurile in camine nu au fost integral ocupate. Caz in care, pentru existenta acestei „mafii“, o buna parte din vina o au chiar cumparatorii, care nici macar nu incearca sa obtina un loc in camin prin mijloacele legale.

Pentru ca bunicii i-au invatat ca, pina nu vezi, nu e bine sa crezi, reporterii GdS au hotarit sa cumpere un loc in Caminul 6, al Facultatii de Drept. Treaba a durat mai putin de un ceas si nu ar fi costat decit un milion si jumatate. Tot ce-a trebuit sa facem a fost sa il contactam pe Lucian Munteanu, tartorul incontestabil al caminului.

Desi intruchipam studentii care habar n-au cum merge treaba cu cazarea, Lucian ne-a servit cu o amabilitate si o promptitudine intru totul demne de un viitor avocat. A vorbit cu citiva colegi de camera, a dat citeva telefoane si, pina sa apucam sa bem un suc, rezolvase problema. Ne-a aratat chiar si bonuletul stampilat, asa cum se si cuvine din partea unui sef serios de camin. Singura problema era ca „fata care avea locul si a plecat vrea un milion jumate“.

„Ei, lasa, asta sa fie paguba noastra“, ne-am zis noi si am plecat croiti sa facem rost de bani.

Fiti smecheri, ca fraieri se tot gasesc!

Morala povestii de mai sus e ca piata neagra a locurilor din caminele studentesti profita insa din plin de naivitatea studentilor. Novicii din anul I pornesc in cautarea cazarii deja indoctrinati de cazurile indelung mediatizate ori de zvonurile raspindite de eventualii prieteni din anii superiori, sfatuitori care, la rindul lor, au cotizat generos pentru un loc intr-o camera supraaglomerata.

In multe cazuri, ei gasesc ca este inutil sa se mai adreseze administratiei caminului si ii contacteaza direct pe intermediarii acestui gen de afaceri, plusind teancuri de bani in buzunarul smecherilor cu experienta.

Prorectorul Lucian Buse este si el de parere ca la radacina raului sta lipsa informatiei.

„Mi se pare nu greu de crezut, ci absurd ca studentii sa-si cumpere un loc in camin. In acest an, avem ocupata doar vreo 80 la suta din capacitatea de cazare. Din moment ce exista locuri disponibile si cererea nu este atit de mare, n-ar trebui sa se intilneasca genul acesta de presiuni. Parerea mea este ca victima cad doar studentii care nu cunosc situatia. Noi ar trebui, probabil, sa punem afise peste tot si sa-i informam ca exista locuri disponibile.“

Prorectorul nu exclude insa posibilitatea ca unii dintre cei ce au tangenta cu repartizarea locurilor de cazare sa profite de aceasta stare de fapt si sa-si rotunjeasca veniturile pe spatele studentimii cu capul in nori.

„Poate ca unii dintre cei care fac parte din comisiile de repartizare <<si-au facut si ei dreptate>>. Daca dispun de bani multi, ei pot sa ocupe, fictiv, o camera la capacitatea maxima. Dupa aceea, vind locurile care nu sint efectiv ocupate.“

Asa popor, asa conducator

Tocmai pentru a se evita astfel de situatii, comisiile de repartizare a locurilor de cazare au in componenta doi reprezentanti ai Universitatii si doi ai studentilor, alesi in mod democratic.

In general, transpunerea in practica a bunelor intentii are insa de suferit. Studenti la locul lor, fruntasi de grupe nu s-au grabit sa candideze pentru un scaun in respectivele comisii; au vazut o sansa in asta mai degraba intreprinzatorii care au intuit afacerea din fundal. Cum este greu de crezut ca o mina de cadru universitar s-ar murdari virindu-se pina la cot in genul acesta de „lipeli“, meritul tranzactiilor cu locurile din camin revine, cel mai probabil, in primul rind studentilor infiltrati in comisiile de repartizare.

„Nu m-a interesat si nu ma intereseaza cine sint reprezentantii studentilor in comisii. Daca nu si i-au ales in mod reprezentativ, este problema lor. Sint convins ca, in multe cazuri, se baga in fata unii dintre cei care dau bine din coate. Iar eu n-as putea sa ma opun sau sa insist sa fie numit cineva anume“, a mai spus Lucian Buse.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS