• Desi majoritatea comunelor au drumuri proaste si apa infestata cu nitriti,
numai 20-25 de localitati rurale din Dolj pot deveni eligibile in cadrul programului SAPARD • Cota de participare la proiectele de dezvoltare este de doua ori mai mare decit bugetele locale • Primarii inteleg si aplica pe dos metodologia • Consiliul Judetean Dolj intentioneaza sa participe cu bani de la buget pentru cofinantarea proiectelor
Nici una dintre localitatile rurale doljene nu are suficiente resurse financiare ca sa sustina proiectele de dezvoltare a infrastructurii locale, prin intermediul Agentiei SAPARD.
La doar citeva zile de la acreditarea, pe plan national, a agentiei (1 august 2002), administratia a constatat ca bugetele consiliilor locale sint de citeva ori mai mici fata de sumele necesare depunerii unor proiecte pentru reabilitarea retelelor de alimentare cu apa, a drumurilor si a canalizarii.
Conform metodologiei, consiliile locale trebuie sa cofinanteze proiectele cu zece la suta din valoarea lor. In plus, ele trebuie sa faca rost de bani si pentru realizarea studiilor de fezabilitate.
„Primarii din Leu si Teslui au depus doua proiecte, fiecare pentru partea lui de drum“
Vicepresedintele Consiliului Judetean Dolj, Petre Petrescu, a spus: „Daca socotim valoarea maxima a unui proiect, care se ridica la un milion de euro, zece la suta, reprezentind cota de participare a comunei, inseamna circa trei miliarde de lei, ceea ce nu are nici o comuna din judet in prezent.
Teoretic, toate comunele ar avea nevoie de programul SAPARD, mai ales ca in majoritatea lor, apa este infestata cu nitriti. Practic, numai 20-25 de comune, cele mai sarace, sint eligibile in aceasta faza. Depunerea de cereri pentru proiecte se dovedeste insa plina de greseli.
In primul rind, consiliul judetean a facut greseala sa transforme 13 drumuri comunale in drumuri judetene, pentru ca trebuia reabilitate, fiind distruse. Ar fi ridicol ca, la nici doua luni dupa ce le-am preluat, sa le trecem din nou in administrarea comunelor, ca sa fie reabilitate prin SAPARD.
In al doilea rind, multi dintre primari nu au inteles asa cum trebuie criteriile dupa care se acorda punctajul, depunindu-si fiecare proiectul si pierzind astfel cinci puncte, pe care le-ar fi cistigat daca s-ar fi asociat. O situatie de acest gen este la Leu si Teslui, unde primarii au depus doua proiecte, fiecare pe partea lui din drumul care leaga cele doua comune“.
„Nu avem decit doua miliarde de lei“
Conform OUG 73/2002, Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei (MLPTL) va suporta sapte la suta din costurile studiilor de fezabilitate pentru proiecte, dar acesti bani vor sosi ca decont, dupa ce localitatile i-au cheltuit din bugetul local.
Consiliul Judetean Dolj incearca sa rezolve situatia prin asocierea cu consiliile locale care au nevoie de bani, participind cu sume din bugetul judetean pentru realizarea proiectelor. Juristii CJ Dolj studiaza legea ca sa vada daca aceasta asociere este legala.
„Decit sa alocam 30 de miliarde de lei pentru reabilitarea unui singur drum, mai bine folosim acesti bani ca sa ne asociem si sa primim finantare SAPARD. La rectificarea bugetara din 20 august, incercam sa propunem alocarea unor sume suplimentare de bani pentru acest lucru. Deocamdata nu avem decit doua miliarde de lei, dar speram sa gasim resursele financiare necesare acestei asocieri. Daca reusim, 10-15 comune vor deveni eligibile in fapt“, a mai precizat Petre Petrescu.
