Instanta suprema se va pronunta in cazul falimentului BIR

Curtea Suprema de Justitie a intrat in deliberari ieri in jurul orei 16.00, dupa o ora de dezbateri, in cazul privind legalitatea declararii falimentului Bancii Internationale a Religiilor (BIR). De asemenea, instanta suprema urmeaza sa se pronunte si asupra cererii de suspendare a executarii falimentului bancii. Magistratii instantei supreme au judecat ieri recursul in anulare declarat in favoarea BIR de procurorul general al Romaniei, Tanase Joita, care a apreciat ca falimentul in cazul acestei banci a fost hotarit de instantele inferioare cu incalcarea esentiala a legii.

La 29 iunie 2000, Banca Nationala a Romaniei (BNR) a solicitat declansarea procedurii de faliment a BIR intrucit erau indeplinite conditiile prevazute de lege in acest sens, avind in vedere ca valoarea obligatiilor debitoarei o depasea pe cea a activului si ca, totodata, aceasta nu isi onorase creantele certe, lichide si exigibile de mai mult de 30 de zile fata de clientii sai. Atit Tribunalul Bucuresti, cit si Curtea de Apel Brasov au admis cererea BNR si au declarat falimentul in cazul BIR. Sentinta definitiva in acest caz s-a dat pe 28 mai 2001, de Curtea de Apel Brasov, procurorul general putind declara recursul in anulare in timp de un an, conform legii.

La sedinta de ieri, reprezentantul BNR a aratat ca recursul in anulare a fost introdus tirziu, motivind ca dosarul a ajuns la instanta suprema pe 29 mai, respectiv cu o zi intirziere fata de termenul prevazut de lege. In replica, procurorul de sedinta a aratat ca, pe 28 mai anul acesta, au fost trimise prin posta rapida zece recursuri in anulare catre Sectia Civila a Curtii Supreme, printre care se afla si cel declarat in cazul BIR.

Potrivit procurorului de sedinta, in cazul BIR, instanta inferioara si-a intemeiat solutia avind in vedere numai sustinerile Bancii Nationale a Romaniei (BNR) conform carora BIR ar fi inregistrat un activ net negativ de 205,8 miliarde de lei, considerindu-se dovedita starea de insolvabilitate conform articolului 2 alin. 1 din OUG 186/99. Astfel, s-a aratat ca BIR si-a prezentat in mod nereal activul net, prin cuprinderea pe costuri a provizioanelor neutilizate (care, de fapt, reprezentau rezervele bancii pentru acoperirea eventualelor pierderi) si ca soldul acestora era, la 31 mai 2000, de 243,1 miliarde de lei, precizeaza aceeasi sursa.

Potrivit procurorului, in continuare, s-a sustinut ca au fost trecute drept pierderi creantele din credite si dobinzi aferente contractelor de imprumut investite cu formula executorie conform normelor BNR, desi, in realitate, acestea nu erau pierderi intrucit acele creante puteau fi recuperate fie pe cale amiabila, fie pe calea executarii silite. S-a precizat ca soldul cumulat al acestor creante – care au afectat in mod corespunzator valoarea activului net al BIR – era, la 31 mai 2000, de 85,5 miliarde de lei, a aratat in sustinerea recursului in anulare procurorul de sedinta.

In aceasta situatie, s-a stabilit ca, in realitate, la 31 mai 2000, BIR avea un activ net pozitiv in suma de 123,6 miliarde de lei, considerindu-se ca nu erau indeplinite cerintele prevazute de OUG 186/99 pentru declansarea procedurii falimentului, sustine procurorul general. Pentru dovedirea sustinerilor sale, debitoarea a anexat contestatiei mai multe inscrisuri, dar a cerut si efecutarea unei expertize de specialitate.

Reprezentantul BNR a cerut instantei supreme sa respinga recursul in anulare, intrucit presedintele BIR, Ion Popescu, a semnat raportarile bancii privind intrarea in incetare de plati. „Acum se sutine ca raportarile nu ar reprezenta realitatea pentru ca normele BNR ar fi nelegale“, a spus consilierul juridic al bancii centrale, subliniind ca BIR a contestat in instanta normele BNR, iar ca magistratii de la Curtea de Apel Bucuresti au hotarit ca acestea sint legale. Mai mult chiar – a spus consilierul – normele au fost avizate de Ministerul Finantelor si de guvernatorul BNR. In legatura cu expertiza, reprezentantul BNR a aratat ca avocatii BIR au cerut aceasta analizare financiar-bancara in fata instantei de fond, care a respins solicitarea, iar la instanta de recurs (Curtea de Apel Brasov – n.r.) reprezentantii BIR nu au mai in_vocat-o.

In replica, avocatii BIR au spus doar ca, la instanta de fond (Tribunalul Bucuresti – n.r.), nu s-a discutat pe probe si ca, de fapt, procesul s-a judecat intr-un sfert de ora. Avocatii BIR nu au precizat insa daca expertiza s-a cerut in faza de recurs. Consilierul juridic al BNR a aratat instantei supreme ca situatia financiara de la BIR era deteriorata inca din anul 1997.

Aparatorul BNR a sustinut ca presedintele BIR a cerut un credit de 300 de miliarde de lei pentru “a depasi criza acuta de lichiditati”. De asemenea, BIR a cerut si Ministerului Finantelor un credit de 500 de miliarde de lei cu 25 la suta dobinda, de la trezoreria statului. De altfel, firma de consultanta financiara PricewaterhouseCoopers arata, intr-un raport intocmit la sfirsitul anului 1999, ca valoarea negativa a activului net BIR era 188,244 de miliarde de lei, a sustinut, in fata instantei supreme, consilierul BNR.

Procurorul general al Romaniei arata, in motivarea recursului in anulare inaintata instantei supreme, ca „instantele inferioare au retinut ca, prin contestatia sa si actele depuse la banca debitoare, a criticat masurile luate de BNR in perioada de supraveghere si normele protrivit carora se calculeaza activul net al bancilor, nefacind dovada ca si-a onorat integral creantele certe, lichide si exigibile in ultimele 30 de zile si nici ca activul net, calculat in raport de normele emise de BNR, depasea valoarea obligatiilor bancii“.

Pe de alta parte – sustine Joita – s-a aratat ca BIR a recunoscut starea sa de insolvabilitate prin solicitarea de a i se acorda un termen mai lung, pentru ca investitorii din strainatate sa cumpere actiuni ale bancii si sa se realizeze pe aceasta cale o recapitalizare.

Totodata, s-a aratat ca debitoarea nu a demonstrat ca BNR a blocat desfasurarea activitatii, creindu-i pagube prin instituirea supravegherii speciale, ci ca, din contra, creditoarea a adoptat masuri succesive de remediere si sanctiuni legale pentru stagnarea deteriorarii situatiei financiare a BIR, a mai apreciat procurorul general.

In continuare – spune Joita – instantele au precizat ca BNR a fost de acord cu propunerea bancii debitoare de majorare a capitalului social cu suma de 20 de milioane de dolari, pe care grupul financiar englez Jaquila urma sa o depuna in contul escrow deschis la o banca din Romania, insa termenele acordate de BNR nu au fost respectate, astfel ca majorarea nu s-a produs.

Curtea Suprema de Justitie se va pronunta, in data pe 10 iulie, in cazul privind legalitatea declararii falimentului BIR si asupra cererii de suspendare a executarii falimentului bancii.