3.9 C
Craiova
vineri, 19 aprilie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljGhindeni, a doua zi dupa prapad

Ghindeni, a doua zi dupa prapad

Asupra satenilor din Ghindeni s-a abatut luni napasta. 20 de gospodarii anexe au ars din temelie, focul mistuind lemnele, cerealele, animalele si finetele oamenilor. A doua zi, palmele batatorite care muncisera sa umple patulele cu griu si porumb scormoneau prin cenusa, cautind sa mai salveze o gramajoara de griu, pentru a-si hrani cele doua – trei gaini scapate ca prin minune de flacari. O femeie se jeluia in fata porcilor morti, tinind in miini doua gaini carbonizate, in timp ce barbatul ei cauta cu o grebla ciinele mort in lant, sub o stiva de lemne. Numai un batrin zimbea amar, rostogolind cu bastonul un porumb ars: „Imi arsa si tronul care il tineam in pod, taica! O fi semn, ca Dumnezeu tine mosorul si n-o fi ajuns ata la capat. Numai sa-mi dea timp sa string iar bani, sa-mi iau altul, sa nu ingreunez copiii cu cheltuieli cind m-oi duce“…

Inca nedezmeticiti, locuitorii din Ghindeni incercau ieri sa isi numere animalele moarte si sa isi calculeze pierderile. Printre muntii de cenusa, femei si barbati isi blestemau zilele, adunind in saci ramasite de recolte, lemnele care nu apucasera sa arda decit partial, bucati de aluminiu si orice lucru, cit de mic, ce mai putea fi recuperat. „Am pus griul in saci. E numai cenusa, dar parca nu-mi vine sa il arunc. Nici pasarile nu il maninca, e amestecat cu carbune si le basica limba. A ramas vradanau, nimica, nimica. Ne-au ars o baraca de lemn, magazia, o remorca de lemne, gaini si ciinii. Unul dintre ei a ars de tot, uite-l aci sub patura. Aluilalt i-a ars decit capul. Sade colo cu capul ars… Mai bine il lua focul cu totul“, se plinge Luizea Tuinea. Femeia a avut un soc nervos si luni seara a lesinat, satenii chemind Salvarea. „Aveam in casa un copil handicapat, de 15 ani. Oamenii adunasera lucrurile din casa, dar de baiat uitasera. Am apucat sa strig: <<Copilu’, copilu’!>>, si dupa aia n-am mai stiut de mine. M-am trezit dupa ce a venit Salvarea“, isi aminteste, cutremurindu-se, femeia.

La capatul lantului atirnau citeva oase carbonizate

Animalele inchise in grajduri si ciinii legati in lant au fost victime sigure pentru vilvataia care s-a intins cu repeziciune, ajutata de vintul puternic. „Eram toti la sapat. Cind am ajuns acasa, era totul ars, porcii zaceau scrum, 20 de pasari cazusera secerate. Nu stiu ce-o sa ne facem, maica, toata munculita noastra a topit-o focul! Aveam gospodarie frumoasa…“, plinge Adela Popa, tinind in miinile murdare de cenusa doua gaini carbonizate. Intre timp, Marin Popa, inarmat cu o grebla, cauta sub stiva de lemne, acum numai carbune, ciinele care isi avusese acolo culcusul. Intr-un tirziu, batrinul a scos, atirnind de lantul ars, ceea ce mai ramasese din Jimi. „Si ce ciine bun am avut…“, murmura cu ochii umezi batrinul, parca nevenindu-i sa creada ca tot ce mai ramasese din ciinele lui credincios era un schelet distorsionat si urit mirositor.

„Fac o groapa adinca, sa ingropam toti pompierii care nu au venit la timp

sa stinga prapadul…“

Pentru Grigore Iasca, anul acesta a fost plin de necazuri: „In martie mi-a murit si sotia. Acum veni si focul asta… Eu dormeam cind a inceput totul. Venisem de la munca. M-au trezit niste vecini care tipau: <<Foc, foc!>> Mi-a luat mintile, m-am pierdut si vilvataia mi-a luat fata. Patulul l-am salvat, dar mi-au ars 50 de metri cubi de lemne“, a spus barbatul care poarta pe fata semnele luptei cu focul.

In apropierea casei lui, Marin Oprea sapa o groapa pentru amenajarea unui nou wc. „Fac o groapa adinca, sa ingropam toti pompierii care nu au venit la timp sa stinga prapadul…“, mai gaseste barbatul puterea sa glumeasca. „Facem wc-ul mai intii, ca restul, cu ce?“, intervine Luiza Tuinea. Marin Minister are 84 de ani si este unul dintre oamenii carora le-au ars, pe linga acareturi, si doua camere locuibile: o bucatarie si o camera de iarna: „Aicea dormeam eu iarna, ca era mai cald. Sus e frig cind da zapada. Dar, oricum, s-au dus si lemnele, deci la iarna o sa fie frig peste tot. Sint singur, eu imi spal, eu imi gatesc. Dar acum cu ce, ca faina mi-a ars si toata munca pe care am muncit-o. Mai gasii doua coji de piine prin casa si le mincai, ca altceva… Cica dracu’ ia si Dumnezeu da. Inseamna ca e mina necuratului aici…“, a spus batrinul care aminteste putin amuzat, ca i-a ars pina si tronul din pod, semn de prelungire a batrinetii.

„Cine sa te despagubeasca, Dumnezeu din cer?!“

Pe buzele tuturor este o singura intrebare: „Ce zici, domne, mai primim ceva inapoi? Ne-o despagubi si pe noi cineva?“. „Cine sa te despagubeasca, Dumnezeu din cer?! Ce, aveam asigurare?…“, rosteste cu disperare o femeie ceea ce toti gindesc, dar nu indrazneau sa spuna cu voce tare. „Am facut o evaluare estimativa potrivit careia pagubele se ridica la aproximativ 600 de milioane de lei. Evaluarea o trimitem cu adresa la consiliul judetean, ei o trimit la guvern si, daca exista fonduri, poate ne ajuta si pe noi. In cazul in care nu primim ajutor, o sa facem alta comisie si o sa mergem din casa in casa, sa adunam de la ceilalti sateni ajutoare pentru cei calamitati“, a spus Marin Motoi, primarul comunei Malu Mare. Solutia gasita de Primaria Malu Mare nu se deosebeste prea mult de cea a Consiliului Judetean Dolj: „Impreuna cu arhitectul sef al judetului am facut o vizita la locul incendiului, sa vedem cum stau lucrurile. S-a constatat ca au fost distruse numai gospodarii anexe, paguba fiind evaluata la aproximativ 600 de milioane de lei. Nu avem prevazute fonduri in buget pentru despagubirea celor afectati, dar vom incerca sa ii ajutam cu materiale de constructii. In acest scop, vom apela la oamenii de bine ai orasului“, a spus Marin Diaconeasa, vicepresedintele Consiliului Judetean Dolj.

Politistii din Malu Mare au spus ca, din primele cercetari, se pare ca vinovat pentru izbucnirea incendiului a fi Iasca Grigorie, care a lasat nesupravegheat focul din curte. „Ramine sa stabilim imprejurarile declansarii incendiului“, a spus primarul Marin Motoi.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS