„De ce sa fim obligati sa invatam limba unei minoritati“ este intrebarea pe care si-o pun cetatenii vorbitori de limba romana, care sint majoritari in Republica Moldova, declarind ca se simt amenintati in identitatea lor culturala de obligativitatea invatarii limbii ruse in scoala, in vigoare de la inceputul acestui an.
Noua lege a determinat organizarea citorva miscari de protest, in ultimele doua saptamini, la apelul unui partid de opozitie, care si-a propus sa continue, zi de zi, miscarea de protest, sperind, probabil, si la unele avantaje, in plan politic.
Noul presedinte comunist al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, care in particular vorbeste limba rusa, dar se exprima in limba moldoveneasca (identica cu cea romana) in interventiile sale oficiale, este un partizan al apropierii de Moscova.
De cealalta parte, protestatarii au raspuns la apelul Partidului Democrat-Crestin, care s-a declarat in favoarea alipirii republicii Moldova la Romania. Cea mai mare parte a teritoriului fostei republici sovietice a Moldovei a apartinut Romaniei, pentru ca in 1940 sa fie anexata de Uniunea Sovietica. La studierea obligatorie a limbii ruse in scoala s-a renuntat in 1991, dupa ce Republica Moldova si-a obtinut independenta.
„Rusa este deja de facto a doua limba oficiala in Republica Moldova. In prezent, oamenii sint liberi sa vorbeasca ce limba vor ei in relatiile cu administratia. Insa, incurajati de comunisti, birocratii sint cei care vor impune limba in care va trebui sa ne exprimam“, afirma Iurie Rosca, liderul partidului Democrat-Crestin. Acest mic partid nu are decit 11 deputati in Parlamentul de la Chisinau, din totalul de 101, dar a reusit sa creeze si sa intretina o anumita agitatie cu cele patru manifestatii, la care au aluat parte citeva sute de persoane si peste 2.000 pe 15 ianuarie. Cea mai mare parte a presei scrise apare deja in limba rusa, in timp ce rusofonii nu reprezinta decit 36 la suta din populatie.
„Limba romana se afla intr-o situatie catastrofala. Iar intentia comunistilor de a transforma limba rusa in a doua limba oficiala va conduce la pierderea identitatii culturale a cetatenilor moldoveni”, apreciaza academicianul si presedintele Uniunii Scriitorilor Moldoveni, Mihai Cimpoi.
Sorina Buruiana, profesoara, de 27 de ani, denunta, la rindul ei, lasitatea colegilor sai, care „iau niste salarii de mizerie si sint dispusi sa cistige citeva kopeici in plus“ dind cursuri de rusa. Cu toate acestea, nu toti moldovenii vorbitori de limba romana au pareri atit de transante. Invatatoarea Luminita Muntianu apreciaza ca nu se poate imagina ca tinerii moldoveni – obligati, de acum inainte, sa urmeze doua ore de limba rusa pe saptamina, inca de la scoala primara – sa nu cunoasca operele marilor autori rusi cum ar fi Cehov, Dostoievski sau Tolstoi.
Profesorul Anatol Platon, de 41 de ani, califica, si el, ca „absurde” recentele manifestatii, pentru ca statul ofera posibilitatea de a invata o limba in plus, „care permite comunicarea nu numai in statele provenite din fosta URSS, ci si in strainatate”. „Nu se poate nega influenta rusei si a limbii ruse asupra Moldovei, iar de la caderea URSS, rusa nu mai este asociata cu imperiul”, a subliniat filologul si diplomatul Fedor Angeli, care este etnic gagauz (turci crestinati).
Bucurestiul s-a declarat „extrem de preocupat” de revenirea la limba rusa obligatorie in scolile din Republica Moldova, apreciind aceasta decizie ca fiind „discutabila”. Insa presedintele Voronin a declarat, simbata, pentru postul national de televiziune, ca „guvernul nu va reveni asupra acestei decizii”.
In plus, el a minimalizat miscarea de protest si a marturisit joia trecuta ca nu a evocat problema cu presedintele Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, Lord Russell-Johnston, pe motiv ca manifestatiile erau „mult prea nesemnificative pentru a vorbi despre ele cu presedintele APCE”.
