11.7 C
Craiova
marți, 23 aprilie, 2024
Știri de ultima orăLocalNoi intrebari - 1917-1979-2001?

Noi intrebari – 1917-1979-2001?

Numai viitorul ne-ar putea lamuri daca razboiul din Afganistan se va transforma intr-o confruntare politico-militara globala intre lumea civilizatiei iudeo-crestine si cea islamica. Putem constata inca de pe acum, noteaza publicatia ruseasca Vek, ca o puternica infruntare intre cele doua sisteme de valori fundamentale s-a produs deja.

Inspaimintatoarele actiuni teroriste care au zguduit America si lumea au fost calificate la unison in Occident ca o manifestare de imoralitate bestiala, la fel ca si inspiratorii si organizatorii acestor crime. Emotional, acest calificativ este pe deplin explicabil, dar in esenta el nu justifica tot ce s-a produs. In mod constient sau fara de voie, se pierde din vedere un element deosebit de important, si anume faptul ca teroristii care au deturnat avioanele americane de pasageri au jertfit nu numai viata a mii de oameni necunoscuti, ci si propria lor viata. Un asemenea spirit de sacrificiu pare de neinteles si monstruos in ochii Occidentului, pentru care moartea a devenit unul dintre principalele tabuuri culturale, omul luind locul lui Dumnezeu in virful piramidei valorilor, iar razboiul a fost transformat intr-un spectacol de televiziune. In mare, civilizatia occidentala, cu exceptia unor grupuri si enclave, nu poate fi considerata ca apartinind strict unui sistem de valori religioase.

Forta „celorlalte“ civilizatii, scutul sub care se apara si refugiul lor constau in respectarea stricta a traditiilor, in care nu omul este masura tuturor lucrurilor, el avind doar misiunea de a urma voia Domnului cu principalul tel de a se apropia de Dumnezeu si nicidecum de a-si satisface peste masura poftele materiale. Un asemenea punct de vedere pentru orice alt sistem de valori a carui piatra unghiulara este omul nu poate fi decit ostil si inacceptabil, iar prin el nu se poate ajunge la nici un compromis. O asemenea viziune asupra lumii are o tenta caracteristic eshatologica, acceptabila doar conceptiilor religioase care se refera la destinele finale ale omenirii. Nu-i vorba de o confruntare obisnuita, ci de ultimul razboi de ani si decenii, razboi in care „fiii luminii“ vor obtine o victorie totala asupra „creaturilor diavolului“ chiar cu pretul disparitiei vietii, tinind seama ca fortele inamicilor sint suficient de puternice. Pina la urma, nu trebuie uitat ca, avind un puternic fundament religios, conceptul mesiano-eshatologic este strins legat de aspectul social – revolta umilitilor si flaminzilor impotriva celor satui si imbuibati.

In veacul care tocmai s-a incheiat, secolul al XX-lea, au fost doua momente cind impulsul religios si social a creat o colosala dinamica politica si sociala, care a modificat in mod dramatic soarta si harta lumii sau a unor regiuni importante ale planetei. Nu pot fi trecute cu vederea revolutia din 1917 din Rusia si revolutia din 1979 din Iran.

Este vrednic si demn de lauda cel ce-si da viata pentru patrie si credinta. Dar publicatia Vek pune si alta intrebare: Este capabil omul societatii de consum sa-si dea viata pentru principiile democratiei liberale si ale economiei de piata? Sau acesta poate doar sa-i ucida pe altii in numele biruintei acestor principii, care stau la temelia societatilor contemporane? Pina la urma, problema fundamentala a razboiului consta nu in echilibrul puterii tehnologice si militare, ci in forta existentiala a partilor beligerante. Unele dintre civilizatiile cunoscute s-au naruit din cauza supralicitarii propriilor forte, altele, sub loviturile celor care erau ferm convinsi de dreptatea lor.

In incheiere, saptaminalul rusesc se mai intreaba: Oare curajul de a muri inseamna lipsa de moralitate? Sau acest curaj este pur si simplu o alta morala, inca inaccesibila sau putin inteleasa de Occident?

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS