Acasă Local Curtea de Apel, Banca Nationala, Primaria Craiova si Parchetul Militar sint cerute...

Curtea de Apel, Banca Nationala, Primaria Craiova si Parchetul Militar sint cerute inapoi de proprietari

• Pe lista cladirilor revendicate se mai afla Spitalul nr. 2, Scoala Obedeanu, Jandarmeria, Casa Alba, Centrul Militar Judetean si Curtea de Conturi
• Sint exceptate de la retrocedarea in natura imobilele ocupate de unitati bugetare din invatamint, din sanatate, asezaminte social-culturale etc.

Aparitia Legii 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 a stirnit simtul proprietatii in multi fosti proprietari sau mostenitori din Craiova si din judetul Dolj. Ultimul termen pina cind se mai pot depune cereri de retrocedare in natura sau echivalent al imobilelor este 14 noiembrie 2001. Pentru retrocedarea in natura, competenta le revine primarilor in raza carora se afla imobilul revendicat. La nivelul Prefecturii Dolj s-a constituit o comisie care analizeaza fiecare dosar din cele citeva mii depuse la primariile comunale sau municipale. Comisia prefecturii analizeaza intrunirea conditiilor prevazute de lege pentru retrocedare.

Fiecare solicitant trebuie sa-si stabileasca un pret estimativ al bunului cerut, pret care se negociaza cu membrii comisiei de la prefectura. Daca nu se ajunge la un consens, cel interesat trebuie, pe cheltuiala lui, sa comande o expertiza a imobilului pe care o depune la dosarul retrocedarii, alaturi de actele doveditoare ale proprietatii si ale mostenirii.

De la Gradina Botanica la Curtea de Apel sint solicitate toate cladirile in care functioneaza institutii bugetare sau ale statului.

Exista 41 de notificari pentru cladirile in care functioneaza in Craiova institutii publice, conform Legii10/2001. Clinica Medicala 2 din Craiova a fost solicitata de Belu Astride; Curtea de Apel Craiova a fost solicitata de Missbach Mariana, Constantin Nicolaescu si Stefan Boldur; Directia de Statistica a cerut-o Adriana Popescu si Caliopi Popescu; Trustul de Constructii a fost cerut de Cristian Ionescu; Gradinita nr.23 a fost ceruta de Andrei Pascu; Spitalul nr. 2 a fost cerut de Agnes Paula Verdesanu si Ane Marie Cristina Verdesanu; Scoala generala Obedeanu a fost ceruta de Iolanda Dalia Banu si de Mariana Vasilescu; Jandarmeria a cerut-o George Cirstea; Banca Nationala a cerut-o Olga Maria Papagheorghe; Pentru Casa Alba a facut cerere Alexandru Missirliu si Serban Constantin Neamtu; Primaria Craiovei a fost solicitata de Alexandru Missirliu si Serban Constantin Neamtu; fostul Hotel Bucuresti a fost cerut de Iulian Ionescu; fostul garaj PCR, de Ioan Catana; parculetul Universitatii a fost cerut de Paraschiva Stoian; Parchetul Militar l-a cerut Aurelia Radulescu; Centrul Militar Judetean l-a cerut Ileana Aurora Damianov; Curtea de Conturi a fost ceruta de Stefan Plesia; 5.100 mp din Gradina Botanica i-a cerut Cristian Ionescu; 2.140 mp din aceeasi gradina i-a cerut Radu Ion Serban; alti 2.000 mp din Gradina Botanica au fost ceruti de Virgil Bita; Parchetul de pe linga Curtea de Apel l-a cerut Emanoil Savoiu; Laboratorul de medicina legala a fost cerut de Ileana Petria; Teatrul Colibri si Casa de oaspeti a Consiliului Judetean Dolj din str. Bujorului au fost cerute de Ileana Rizescu; inca 8.303 mp din Gradina Botanica au fost ceruti de Ileana Zdrahal; Peter Kirschner a cerut si el 10.000 mp din Gradina Botanica.

Dupa analiza tuturor dosarelor de retrocedare vor fi exceptate de la retrocedarea in natura imobilele ocupate de unitati bugetare din invatamint, din sanatate, asezaminte social-culturale sau de institutii publice, sedii ale partidelor legal inregistrate etc.

Legea 10 nu are prevederi exprese in legatura cu situatiile in care retrocedarea nu se mai poate face in natura, ci trebuie facuta in echivalent. Ea prevede, pentru aceste cazuri, ca timp de un an de la expirarea termenului de depunere a cererilor se va elabora si aproba o alta lege care se va ocupa expres de aceste situatii. Dupa experienta de pina acum in materie de retrocedare, si ne referim la Legea 9/1998 cu privire la compensatiile ce ar fi trebuit date refugiatilor din cele trei judete ale Dobrogei cedate Bulgariei si la Legea 1/2000, se pare ca bugetul este mult prea sarac ca sa poata face plati de mii de miliarde de lei la nivel de tara.

Exit mobile version