Si daca data viitoare teroristii vor renunta la cutite si cuttere, pentru niste arme mult mai distructive? New York-ul incepe de-acum sa-si imagineze ce e mai rau – un atac bacteriologic sau chimic, care ar face sute de mii, poate chiar milioane de morti. ?Este clar, New York-ul este capitala lumii si, in aceasta calitate, este intotdeauna considerat drept orasul cel mai amenintat. Impactul unui atentat cu arma bacteriologica sau chimica ar fi aici devastator?, explica fostul director al Biroului pentru gestionarea situatiilor de urgenta (OEM) din oras, John Hauer. ?Numerosi experti s-au pus de acord asupra unui lucru – problema nu este de a sti «daca», ci mai degraba «cind» va urma un asemenea atac?, afirma recent, in fata Congresului, James Hughes, directorul centrului national al bolilor infectioase din cadrul Departamentului Sanatatii. Pentru ca, dupa atacurile sinucigase comise cu ajutorul avioanelor, exista o mare probabilitate ca viitorul atac sa foloseasca un alt mod de operare. ?Teroristii incearca sa-si modifice strategiile si tacticile. Pe masura ce vom spori masurile de securitate, ei vor gasi noi falii?, subliniaza expertul Philip Russell, profesor la Universitatea Johns Hopkins. Or, avertizeaza el, ?nu sintem pregatiti sa facem fata celui mai groaznic dintre scenarii – un atac cu virusul variolei, care ar duce la o epidemie mondiala. Stocurile noastre de vaccin antivariola nu au fost refacute?”. Atentatul cu gaz sarin de la metroul din Tokyo, din 1995, chiar daca nu a facut prea multe victime, a trezit constiintele si i-a obligat pe responsabilii americani sa ia in calcul inimaginabilul. In acest context, descoperirea, in 1997, intr-o pivnita din Queens a unui recipient pe care scria ?gaz sarin?, chiar daca s-a dovedit a fi o gluma, nu a facut pe nimeni sa rida. De atunci, a fost instituit un plan de urgenta pentru New York, sub indrumarea primarului Rudy Giuliani, care ?este considerat unul dintre cele mai avansate din tara?, subliniaza Steve Macko, specialist in evaluarea riscurilor la Institutul de cercetare si reactie de urgenta (ERRI). Putine detalii din acest program au fost facute publice. Se stie ca planul comporta trei mari directii – sporirea gradului de pregatire a echipelor de salvare, un raspuns rapid si adaptat si asigurarea protectiei populatiei civile. Printre masurile cunoscute figureaza cumpararea a 12 vehicule mobile cu echipamente de protectie, precum si a citeva sute de detectoare portabile, de dimenisiunea unei cutii de chibrituri, care sa contina anticorpi ce ar putea indica prezenta unor germeni infectiosi in mai putin de zece minute. Orasul a negociat, de asemenea, accesul in spitalele din regiune, in caz de urgenta, precum si un acord cu societatile farmaceutice, pentru furnizarea unei mari cantitati de vaccinuri si antidoturi. In sfirsit, un antrenament de tip cvasimilitar a fost urmat de 4.000 de agenti de politie si pompieri din oras, precum si de catre persoanele din domeniul medical, pentru a le invata sa faca fata unui atac de acest tip. Pentru ca scenariul cel mai probabil este cel al unui atac combinat. ?Imaginati-va un atac sinucigas conventional, cu bomba, in metrou, concomitent cu eliberarea in atmosfera a unor agenti invizibili, de tip antrax sau virus mortal. Problema este ca personalul de ajutor care va veni la fata locului nu este pregatit pentru a recunoaste ceea ce este pe cale sa se petreaca?, explica Tim Brown, expert la societatea GlobalSecurity .org. In pofida eforturilor deja depuse, numerosi experti ramin sceptici. ?Nu sintem pregatiti pe plan national?, spune Michael Osterholm, director la Centrul de cercetare asupra bolilor infectioase de la Universitatea Minnesota.
