Acasă Bani & Afaceri Dobânzile la credite cresc. Când și cum ne împrumutăm?

Dobânzile la credite cresc. Când și cum ne împrumutăm?

-

În ultimele luni, dobânzile practicate de bănci la diverse împrumuturi în lei au început să crească. Creditele de nevoi personale în lei, fără ipotecă, au dobânzi de 13,11%, în creștere de la 12,30%, în urmă cu câteva luni. Și dobânzile la împrumuturile de nevoi personale în euro au avut o evoluție galopantă anul acesta, de la o medie de 14,7% s-a ajuns în doar câteva luni la 22,8%. Statul se împrumută masiv de la bănci, putând influența nivelul dobânzii. În același timp, dobânzile la depozitele în lei plătite de bănci celor care economisesc au rămas foarte mici, între 0,5% pe an și maximum 3% pe an.

Dobânzile la credite au crescut ușor anul acesta față de prima parte a anului, multe bănci practicând deja dobânzi cu două cifre, în funcție de tipul împrumutului acordat.
ROBOR a influențat și va influența în continuare costul românilor cu creditele deja contractate. „Cei împrumutați în moneda națională și cu dobândă variabilă trebuia să știe încă de la început că, dacă ROBOR va crește, atunci le va crește și lor rata către bancă, iar în momentul în care scade ROBOR, le scade rata lunară de plată către bancă“, a precizat Cristi Spulbăr, profesor la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor (FEAA) din Craiova.

Cu cât au crescut dobânzile la creditele noi

Pe finalul acestui an ne împrumutăm mai scump decât în prima parte a lui 2018. O analiză a Conco.ro asupra creditelor imobiliare arată că dobânda medie din sistemul bancar pentru împrumuturile ipotecare sau imobiliare în lei era de 8,10% pe an în luna aprilie 2018, a urcat la 8,28% în mai, iar la începutul lui octombrie ajunsese la 8,38%. Deci tendința este de creștere. Creditul auto purta dobânzi medii de 11,5% pe an, în aprilie 2018, urcând la 11,6% în mai, iar în octombrie crescând brusc la 12,79%.
De asemenea, la creditele de nevoi personale (fără ipotecă) se poate vorbi de dobânzi cu două cifre. Dacă în aprilie și mai dobânda medie era de 12,30%, la începutul lui octombrie aceasta a crescut subit deja la 13,11%, conform calculelor publicate de Conso.ro. La cereditele de nevoi personale în euro se observă cea mai mare creștere din piață, de la 14,7% în aprilie, la 22,08% în octombrie 2018. Deci creditul de nevoi personale în valuta europeană a devenit neavantajos.
Când și cum luăm decizia de a ne împrumuta în bănci? Specialistul în politică monetară contactat de GdS este de părere că, atunci când dobânzile sunt în creștere, alegerea persoanelor de a se împrumuta trebuie să fie bine gândită și în condiții de nevoi urgente. „Una este să te împrumuți ca să consumi și alta este să te împrumuți pentru a produce ceva. Creditul trebuie să aibă această valoare adăugată“, a spus Cristi Spulbăr, precizând că nu este de preferat ca persoanele să se împrumute doar pentru a-și acoperi niște cheltuieli, mai ales când dobânzile cresc.
Și cei care se împrumută pe termen lung pentru cumpărarea unei locuințe, de exemplu, trebuie să ia în calcul eventuale creșteri ale ROBOR pe termen mediu și lung.
Deocamdată, ROBOR la trei luni a scăzut ușor în ultimele zile, de la 3,16% săptămâna trecută, la 3,13% în ultimele zile, unde s-a și stabilizat ușor, de trei zile. În schimb, indicii ROBOR la șase luni, la nouă luni și la un an au crescut ușor marți față de ziua precedentă, atingând 3,40%, 3,48%, respectiv 3,53%. Cererea de lichidități pe piață nu mai este așa de mare ca în primăvară și vară, fapt care face ca dobânzile interbancare ale celor zece bănci ce conduc la calculul ROBOR să se mai tempereze.

Dobânzile la depozite se mențin scăzute

În același timp, dobânzile la depozite nu au crescut în același ritm cu cele la credite. Cea mai mare dobândă de pe piață este de 3% la depozitele la termen, dar este singura, oferită de o bancă mai mică, ce are nevoie de lichidități. Restul dobânzilor la depozite sunt sub 2,25%, iar la băncile mari au rămas sub 1% pe an și chiar de 0,65% sau 0,5% pe an. Dacă o persoană depune 5.000 de lei la o bancă, după o lună încasează doar 33,75 lei, în cel mai fericit caz, iar dacă depune banii la o bancă mai mare care oferă o dobândă și mai mică, atunci câștigul persoanei respective este de doar 5,63 lei (la dobânda de 0,50% pe an) pe lună sau de 7,31 lei (la dobânda de 0,65% pe an). După cum se știe, diferența între dobânda mai mare practicată la credite și dobânda mai mică de la depozite constituie câștigul băncii.

Statul se împrumută periodic la bănci, la dobânzi mai mari

Statul se împrumută lunar sau chiar de două ori pe lună la bănci, acoperindu-și cheltuielile curente cu salariile și pensiile. Fie prin emiterea de obligațiuni, fie de certificate de stat, statul atrage astfel lichidități din piață.
În ultimele două luni, cel mai mare împrumut contractat de Ministerul Finanțelor de pe piața internă a fost de 500 de milioane de lei. Dacă în urmă cu un an sau doi, Ministerul Finanțelor se împrumuta la bănci la dobânzi sub 1%, anul acesta s-a ajuns la dobânzi de 3,3%. Iată cum pot influența aceste împrumuturi ale statului dobânzile bancare, în special ROBOR. „Statul se împrumută pentru că are nevoie de bani. Chiar dacă sunt încasări la buget, ele nu sunt suficiente și, pe termen scurt, statul are nevoie de bani. Este o practică firească. Când pe piață există un operator care se împrumută mult, atunci acei bani devin mai scumpi, ca o marfă care se scumpește atunci când există cerere“, a spus Cristi Spulbăr, de la FEAA. Întrebat fiind de GdS dacă statul poate influența cursul ROBOR prin aceste împrumuturi repetate în piață, el a menționat că ROBOR poate fi influențat de împrumuturile pe care le face statul, pentru că „ROBOR reflectă o evoluție a pieței și, ca atare, o evoluție a lichidităților. Când un operator absoarbe o cantitate mare de bani este clar că piața reacționează. Costul împrumuturilor tinde să crească în continuare și trebuie să ținem cont de faptul că noi suportăm acest cost suplimentar, adică noi – contribuabilii și noi – bugetul de stat. Statisticile arată că în ultima perioadă creditul guvernamental a depășit creditul neguvernamental, ceea ce înseamnă că băncile au un partener în stat, pentru că altfel ar trebui să se aplice mai mult la întreprinderile mici și mijlocii și la populație, pentru a le oferi acestora diverse forme de finanțare“, a mai menționat Spulbăr petru GdS, precizând că băncile ar trebui să își îndrepte atenția mai mult către a credita economia reală, pe principiul că statul se împrumută nu pentru a produce, ci pentru a-și acoperi niște cheltuieli.

ȘTIRI VIDEO GdS

Tomas Ryde: Am jucat fantastic în prima repriză

La finalul duelului cu Rusia, selecționerul Tomas Ryde a acuzat arbitrajul din repriza a doua. Totodată, acesta a exlicat prestaţia slabă a...

Băsescu: PSD nu își revine din șoc!

Traian Băsescu spune că PSD nu își revine din șocul alegerilor prezidențiale pentru că, deși a mărit salariile și pensiile, a pierdut...