6.9 C
Craiova
duminică, 22 septembrie, 2019
Acasă Bani & Afaceri Mediul de business din Craiova, cu bune și rele

Mediul de business din Craiova, cu bune și rele

-

Antreprenori craioveni de elită și alți reprezentanți ai societății civile au dezbătut problemele economiei craiovene, încercând să găsească soluții care să conducă la dezvoltarea urbei pe viitor.

Platforma România 100 și Comunitatea Locală RO100 Craiova I au organizat marți seară, la Sala de Consiliu a Facultății de Drept din Craiova, o masă rotundă cu tema „Economia craioveană – între impas și oportunitate“. La eveniment au luat parte mai mulți antreprenori craioveni din mediul privat, persoane din mediului academic, precum și alți reprezentanți ai societății civile. Participanții au realizat o analiză a economiei craiovene, cu puncte tari și puncte slabe, și au propus câteva soluții pentru problemele identificate.

Analiza SWOT a economiei locale

Antreprenorul Dan Adrian Cherciu a prezentat o analiză SWOT a Doljului și a economiei doljene, folosind date statistice oficiale. Astfel, Doljul este pe locul 7 pe țară ca populație, dar ocupă locul 18 după câștigul salarial net, în timp ce la șomaj și la rata șomajului ocupă locul întâi pe țară. Un indicator îngrijorător al județului este sporul natural negativ, în sensul că natalitatea este mai mică decât mortalitatea. Din punct de vedere a exporturilor, Doljul ocupă locul 15 pe țară, cu numai 2,1% din totalul exporturilor din țară.
Analiza SWOT a Craiovei a scos la iveală punctele tari ale municipiului, cum ar fi tradiția industrială în această zonă a țării, învățământ universitar de amploare amplasarea orașului în apropierea a două țări balcanice. Antreprenorii au evidențiat și punctele slabe ale urbei. „Ca slăbiciuni ale Craiovei aș evidenția pe primul loc indiferența administrației locale la nevoile investitorilor, iar cei care conduc firme s-au lovit des de această indiferență. Cea mai bună dovadă a indiferenței este nivelul taxelor pentru firme. Craiova se află la nivelul cel mai de jos al impozitelor pentru clădirile persoanelor fizice și la cel mai înalt nivel permis de Codul Fiscal la impozitele pe clădirile persoanelor juridice“, a spus Dan Adrian Cherciu. O altă slăbiciune identificată de antreprenorii privați este aceea că există conduceri politice la orice nivel instituțional, conduceri care fac tot posibilul să își păstreze bazinul electoral și nu fac mare lucru pentru dezvoltarea economiei și a orașului.
La capitolul „Oportunități“, analiza a relevat tendința de relocare a unor fabrici din Asia către Europa, pe principiul ca produsul să se fabrice cât mai aproape de piața de consum, iar din această tendință Craiova ar putea să beneficieze, iar un alt avantaj este amplasarea orașului aproape de Dunăre, iar facilitățile podului de la Calafat ar trebui să fie mai bine valorificate. La capitolul „Amenințări“ au fost enumerate trei mari pericole pentru Craiova, ce pun piedică dezvoltării: migrarea forței de muncă; depopularea zonei (scăderea natalității); lipsa infrastructurii de transport, în speță lipsa autostrăzii care să lege Craiova de alte zone.

O posibilă soluție a dezvoltării Craiovei: descentralizarea funcțională

Fostul rector al Universității din Craiova, Dan Claudiu Dănișor, a evidențiat faptul că o descentralizare reală, funcțională, ar fi soluția la majoritatea problemelor pe care oamenii de afaceri le-au evidențiat anterior, dând exemple din experiența Franței în acest sens. El a exemplificat cu faptul că atunci când guvernul transferă un spital către autoritățile locale, trebuie să aloce către acele autorități locale și sursele de finanțare pentru acel spital, în caz contrar acea descentralizare nu este constituțională. O altă idee lansată la masa rotundă de marți a fost aceea ca autoritățile locale autonome și funcționale să desemneze câte un reprezentant în una din camerele Parlamentului, fapt ce ar necesita modificarea Constituției. Orice dezvoltare a unui oraș trebuie făcută în strânsă colaborare cu universitatea din acea localitate, a mai spus Dănișor, argumentând că „administrația locală a refuzat categoric să facă strategia de dezvoltare a orașului împreună cu Universitatea din Craiova. Clujul așa a procedat. Pe când în Craiova, dacă pleacă Fordul de aici se alege praful! Dezvoltarea economică nu se poate discuta de la centru“.
Un alt antreprenor, Cristian Nicolae, a precizat că oamenii de afaceri cu experiență care participă la astfel de întâlniri trebuie să capaciteze „masa de oameni tineri să rămână în Craiova. Să îi motivăm și să le arătăm tendințele clare de dezvoltare ale Craiovei astfel încât tinerii să rămână aici. Să îi conectăm pe tineri și să ne întâlnim mai des cu ei“. O altă soluție indicată de Cristian Nicolae a fost aceea ca locuitorii urbei să cumpere produse fabricate în Craiova, ajutând în felul acesta la dezvoltarea urbei, ajutând și antreprenorii locali să mențină și să creeze locuri de muncă.
Omul de afaceri craiovean Horațiu Buzatu a evidențiat că problema cea mai mare a Craiovei, la ora actuală, este lipsa unui plan urbanistic general (PUG) actualizat. Orice investitor care ar veni în Craiova ar porni de la un PUG, să vadă unde se pot dezvolta fabrici. Avocatul Lucian Săuleanu a întărit ideea lui Buzatu, vorbind despre faptul că încă nu s-au stabilit limitele administrativ-teritoriale ale Craiovei, fapt ce ar fi în defavoarea orașului, deoarece investitorii care au venit la marginea urbei plătesc impozitele către comunele din jur.

Bugetul Craiovei se duce pe salariile bugetarilor și pe ajutoare sociale

Prezent la eveniment în calitate de auditor, fostul șef al Fiscului doljean, Eugen Călinoiu, a prezentat o analiză a modului în care au fost evidențiate cheltuielile publice în bugetul Craiovei, aferent anului 2018. „Secțiunea de dezvoltarea a Craiovei (adică reparații de străzi și alte investiții – n.r.) are alocat doar 16% din buget, în timp ce în Sibiu s-au alocat 33% pentru dezvoltare, iar Clujul a alocat 55% din buget la acest capitol. Este jenant pentru Craiova să aloce un procent atât de mic din buget pentru dezvoltare. În schimb, cea mai mare parte din bugetul Craiovei se duce pentru salariile celor 1.588 de persoane din aparatul primarului și pentru cheltuieli cu asistența socială, unde sunt stabilite sume pentru 17.000 de oameni“, a arătat Eugen Călinoiu. Tendința locuitorilor de a trăi din ajutoare socială a fost aspru criticată.
Antreprenorul Horațiu Buzatu a completat analiza arătând necesitatea asfaltării arterelor de circulație din Craiova, în condițiile în care statisticile arată că „din cele 830 de străzi din Craiova, o treime sunt asfaltate, o treime sunt pietruite, iar restul de o treime sunt drumuri cu pământ sau balast“.

Ce așteptări are societatea civilă

Un medic originar din altă regiune a țării a punctat faptul că a studiat arhitectura clădirilor vechi din Craiova și a observat că orașul a fost unul bogat, care a avut și cel mai bogat om din țară (Jean Mihail), însă „nu înțeleg cum de v-ați transformat în niște pomanagii?! Aveți numărul de locuri de muncă libere mai mare decât numărul șomerilor. Trebuie să investiți în tineri și să îi învățați să nu mai fie ignoranți din punct de vedere financiar, la fel ca părinții lor“, a spus medicul Alexandra Buzatu Lang.
O tânără de 30 de ani, care are trei copii, a făcut auditoriul să amuțească. Femeia, care are studii superioare, a precizat că toți cei prezenți trebuie să se gândească să dezvolte Craiova pentru oameni ca ea și copiii săi, care să fie motivați să rămână să muncească și să trăiască în municipiu și, la rândul lor, să contribuie la dezvoltarea Craiovei.

Ramona OLARU
Ramona OLARU
Lucrează din 2001 în mass-media şi consideră că cel mai important lucru în această meserie este corectitudinea. Jurnalist specializat pe domeniul economico-financiar, își călăuzește pașii după motto-ul „În afaceri, ca și în viață, trebuie să fii fair-play. Doar în acest fel câștigi cu adevărat!”

Google Search se îmbunătățește cu noi tehnologii

Google Search își extinde funcționalitatea cu două tehnologii esențiale: obținerea capturilor de ecran și recunoaștere vizuală a conținutului cu tehnologie de inteligență artificială.

Logitech MX, mouse-ul vertical de birou

Logitech MX Vertical este un model disponibil pe piaţă de ceva vreme, care atrage atenţia datorită formei sale „ciudate” la prima vedere, care promite să ajute utilizatorii care stau mult timp la birou.