11.4 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăBani & AfaceriInspectorul-șef al ITM Dolj, Cătălin Mohora: „Angajații migrează la firmele care dau salarii mai mari“

Inspectorul-șef al ITM Dolj, Cătălin Mohora: „Angajații migrează la firmele care dau salarii mai mari“

În interviul acordat Gazetei de Sud, inspectorul-șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Dolj, Cătălin Mohora, a vorbit despre faptul că vor continua controalele la unitățile sanitare, la firmele care au mai încălcat în trecut legislația muncii, dar și la societățile care până la 31 martie nu vor înregistra în REVISAL acte adiționale la contractele de muncă, în contextul transferului de contribuții de la angajator la angajat, adică la acele firme care nu au majorat salariile brute ale angajaților.

Cătălin Mohora, inspector-șef al ITM Dolj (Foto, Lucian Anghel)

Gazeta de Sud: Ce controale ați efectuat în 2018 și ce anume ați urmărit prin acele controale?
Cătălin Mohora: Există două domenii importante pe care le avem în atribuțiile de control: relațiile de muncă și sănătatea și securitatea în muncă. Începem să vorbim despre partea de relații de muncă, pentru că au fost și modificări legislative. Au fost modificări și în piața muncii, în piața forței de muncă. Sunt aspecte care țin de schimbarea strategiei vizavi de activitatea de control și de îndrumare. Deci, este o altă abordare în relația cu angajatorii, fiind și într-o strânsă colaborare cu patronatele și cu sindicatele și de aceea am pus mare accent și pe activitățile de îndrumare, în afară de activitățile de control. Din punct de vedere al verificărilor pe care le-am efectuat pot spune că am continuat acțiunile de combatere a muncii „la negru“ și a muncii „la gri“, adică este vorba despre munca nedeclarată și munca semideclarată. Pot să vă spun că unele aspecte ale muncii „la gri“, comportamentul unor angajatori care nu prea se împăcau bine cu legislația și foloseau muncă „la gri“, de data aceasta o considerăm ca muncă negeclarată.

GdS: Ce abateri mai grave ați descoperit până acum, în urma controalelor?
C.M.: Au fost depistați angajatori care foloseau muncă nedeclarată. Poate existau persoane care aveau contracte de muncă, dar care desfășurau activitate dincolo de lege. Și mă refer la faptul că sunt angajatori care au salariați part-time, dar aceste persoane lucrează mai mult decât timpul stipulat în contractele de muncă.

GdS: La acest lucru vă referiți când spuneți că aveau contracte, dar desfășurau activitate „dincolo de lege“ sau și la alte cazuri?
C.M.: Și la acest aspect, dar se manifestă sub mai multe forme. Pot avea contracte de muncă, dar acele contracte să fie suspendate și, automat, iarăși vorbim de un aspect nelegal. Vorbim de muncă nedeclarată, atâta timp cât o persoană desfășoară activitate, dar contractul de muncă îi este suspendat.

GdS: Poate fi contractul de muncă suspendat fără știrea angajatului?
C.M.: Nu se poate ca o persoană să aibă contractul de muncă suspendat fără ca aceasta să știe, dar întâlnim astfel de cazuri.

GdS: De ce ar face angajatorii lucrurile acestea? Ca să nu mai plătească impozite și contribuții la stat?
C.M.: În primul rând, este vorba de fiscalitate. Aceasta este marea lor problemă. Nu vorbim aici de neglijență, dar în aceste situații vorbim de suspendarea raporturilor de muncă fără știrea salariatului. De ce să nu scoatem în evidență și aspecte ce țin de complicitate între angajator și angajat, în ceea ce privește suspendarea raporturilor de muncă, iar acesta din urmă acceptă situația pentru a nu-și pierde locul de muncă. Mai nou, unii angajatori le oferă angajaților un stimulent de 100, 200 sau chiar 300 de lei ca să accepte situația, mai ales după ce au mai crescut și obligațiile fiscale.

GdS: Anul trecut ați avut un amplu control la Spitalul Județean de Urgență. Vor continua și anul acesta astfel de controale?
C.M.: În primul rând, continuăm verificările și la Spitalul de Urgență, iar în al doilea rând, vor controla și alte unități medicale. Dacă am avut un control la finalul anului trecut, asta nu înseamnă că nu mai ajungem la unitățile medicale. Nu se pune problema. Acum sunt și alte domenii pe care le vizăm.

GdS: Care ar fi aceste domenii?
C.M.: Am să vă spun doar câteva dintre ele. De exemplu, transportatorii, pe toate palierele, respectiv transport de marfă, de persoane, colete. Mai sunt vizați constructorii, pentru că începe sezonul construcțiilor și vor avea activitate intensă. Sunt multe blocuri, clădiri în construcție. Mai avem în plan agricultura, dar și alte domenii unde activitatea este mai intensă, unde avem sesizări, unde au fost probleme în trecut.

GdS: În Dolj existau circa 25.000 de contracte part-time. În contextul în care au apărut multe modificări ale legislației, din punct de vedere al contractelor part-time, cum stau lucrurile acum în Dolj, în economia reală?
C.M.: Ar fi interesant de analizat de undeva din luna iulie a anului 2017, de când s-a modificat legislația, când aveam aproximativ 33.000 de contracte de muncă part-time, iar la ora aceasta avem 24.600. Dacă înainte aveam undeva la 19% din totalul contractelor de muncă drept contracte part-time, acum mai avem aproximativ 14%. Scăderea este semnificativă.

GdS: S-au desființat aceste contracte de muncă part-time? Eu știu din analizele anterioare că aceste contracte part-time nu se regăseau la nivelul celor încheiate cu salariul minim pe economie, că nu au fost transformate. Deci s-au desființat acele contracte part-time?
C.M.: Unele s-au desființat, iar altele s-au transformat în contracte cu normă întreagă. Piața muncii este într-o continuă mișcare. Dacă fluctuează forța de muncă, atunci fluctuează și contractele de muncă. Dacă vorbim de fluctuația forței de muncă, trebuie să vedem de ce se mută dintr-un domeniu mai puțin benefic în unul mai bun din punct de vedere financiar, trebuie să analizăm care sunt cauzele pentru care pleacă. Ei pleacă de la noi din zonă sau sunt tot aici și au căutat o susținere financiară mai bună? Și sunt și astfel de cazuri. La un moment dat, făceam o analiză și am observat unde s-a dus un număr important de contracte.

GdS: Și unde s-au dus?
C.M.: Au migrat de la un angajator care asigura un salariu mai mic și au ajuns la alte societăți care ofereau salarii mai mari, iar aici trebuie să spunem clar, că poate migrau la societăți care nu aveau sediul în Dolj, la multinaționale sau chiar naționale, care au putere financiară.

GdS: Se poate să fi dispărut acele cotracte ca urmare a migrației forței de muncă în străinătate?
C.M.: Vârful migrației forței de muncă în străinătate a fost la nivelul anului 2016 și chiar 2017. De anul trecut, deja vedem o stabilizare a migrației forței de muncă peste graniță. Acum se duc, lucrează trei – patru luni în afară ca salariați, vin în țară, mai lucrează și aici două – trei luni poate, unii dintre ei. Migrația forței de muncă este pe plan intern, la ora actuală. Pleacă oameni de la societățile care plătesc un salariu mai mic către societățile care oferă lefuri mai mari.

GdS: Trecând de la munca semideclarată la cea nedeclarată, vă rog să ne spuneți dacă sunt mai mulți lucrători „la negru“ descoperiți față de alți ani?
C.M.: Anul trecut, Codul Muncii s-a modificat și munca „la negru“ se manifestă. Forma cea mai gravă pe care o întâlnim este munca fără contract de muncă. Anul acesta, în două luni, au fost depistate 21 persoane care nu aveau forme legale.

GdS: Acum se poate aplica o amendă de 20.000 de lei pentru o singură persoană descoperită fără contract. Mai riscă angajatorii să primească asemenea amenzi?
C.M.: Înainte era amendă între 10.000 și 20.000 de lei. Acum amenda este de 20.000, dar există posibilitatea plății la jumătate dacă se achită în 48 de ore. A contat foarte mult creșterea cuantumului amenzii și se vede din ce în ce mai mult în numărul de contracte de muncă și în numărul de persoane pe care le depistăm fără forme legale, care este din ce în ce mai mic. Este adevărat că angajatorii încearcă să mascheze munca aceasta „la negru“ sub diverse forme, dar mai ales încearcă să o securizeze și când spun să o securizeze mă refer la diverse activități în spații închise cu lacăt, izolate, în locuri retrase.

GdS: Există așa ceva în Dolj?
C.M.: Bineînțeles. Am și întâlnit de-a lungul timpului.

GdS: Este o formă de sclavie modernă?
C.M.: Nu neapărat o formă de sclavie. Este o formă de a se proteja sau de a restricționa accesul nostru în incintă, în anumite zone.

GdS: Și, totuși, cum îi descoperiți?
C.M.: Se cunoaște că în cazul refuzului unui angajator de a pune la dispoziția inspectorilor ITM documentele sau refuzul de a ne permite accesul constituie infracțiune.

GdS: Acolo unde spuneți că lucrau cu lacătul pus pe ușă erau mulți angajați „la negru“?
C.M.: Am dat așa exemple întâlnite de-a lungul timpului. Au fost firme de-a lungul lunilor, anilor în care am descoperit mai multe persoane, chiar de ordinul zecilor. Chiar și în Craiova o fabrică de confecții, dar trebuie să scoatem în evidență și faptele mici. De exemplu, unități de construcții. Am întâlnit locații – și este vorba despre apartamente, case și alte construcții – unde se desfășoară activitate economică intensă, dar cu puțini angajați, cu doi, trei, cinci angajați și accesul nostru este îngrădit, spunând că este proprietate privată.

GdS: Dar puteți să intrați sau împreună cu alte organe, cum ar fi Poliție, Jandarmerie?
C.M.: Legea ne permite și nouă să intrăm în spații în care se desfășoară activitate. De aceea am și reușit, de-a lungul anilor. V-am spus o locație din Băilești, o locație din Craiova.

GdS: Și cum intrați? Spargeți lacătul? Iala?
C.M.: Nu. Intrăm legal. Ni se deschide ușa până la urmă și ei trebuie să iasă de acolo. Îi așteptăm să termine programul.

GdS: În ce condiții le întocmiți formele pentru dosare penale angajatorilor descoperiți că au angajați „la negru“?
C.M.: De anul trecut s-a scos un articol, astfel că nu se mai consideră infracțiune depistarea a mai mult de cinci persoane fără forme legale la un singur angajator. Acum avem alte metode. Sunt acele amenzi care merg până la 100.000 de lei. S-a considerat că nu avea eficiență acel articol de lege și s-a abrogat. Pot să vă spun că la nivelul județului Dolj, niciun dosar de acest gen nu a fost înaintat la instanțele judecătorești. Am înțeles că și în țară situația era similară.

GdS: Adică, de la Parchete dosarele nici măcar nu au plecat la instanță? Sau altfel spus nu doar că niciun angajator nu a făcut închisoare pentru că a folosit muncă „la negru“, dar nici măcar nu a ajuns în fața instanței?
C.M.: Își rezolvau problemele în timpul cercetărilor, întocmeau contracte de muncă angajaților, nu erau un periocol social grav… Societățile intrau oarecum în legalitate și făceau dovada că aveau bune intenții. Din ce știm noi, le prezentau organelor de cercetare penală acele contracte de muncă pe care le întocmeau în timpul cercetărilor și totul devenea legal. Până la urmă, apăreau contractele de muncă. Și legislația trebuie să se schimbe în funcție de evoluția pieței muncii.

Pe ce criterii sunt controlate firmele de către ITM

GdS: Pe ce criterii alegeți firmele pe care le controlați?
C.M.: Analiza este amplă. În funcție de acțiunile pe care le întreprindem la nivel național, sunt domenii de activitate și anumite firme se regăsesc pe acele domenii de activitate. Și acolo facem o altă analiză, în funcție de sesizări, număr de salariați, număr de accidente de muncă. Și dacă există firme din aceste categorii atunci vor fi supuse controlului.

GdS: Dacă o firmă are multe sesizări de la angajați sau foști angajați, atunci va fi supusă controlului ITM?
C.M.: Deci plecăm de la domeniul de activitate. Și dacă în acel domeniu sunt sute sau mii de firme, atunci trebuie să triem. Selectăm firmele care au creat probleme, care au avut controale și le-am depistat cu nereguli și verificăm dacă au remediat acele deficiențe. Dacă avem sesizări legate de neplata drepturilor slariale, neefectuarea concediului de odihnă, ore suplimentare neplătite, repaos săptămânal, munca „la negru“ și munca „la gri“, cum se cunoaște generic. La un moment dat verificam societățile care au mai mult de trei angajați cu contracte part-time și societățile care aveau numai contracte de muncă la nivelul salariului minim pe economie sau societăți care, în conformitate cu prevederile Legii dialogului social, ar fi trebuit să demareze negocierile contractelor colective.

GdS: Care sunt cele mai grave abateri de la legislație ale angajatorilor?
C.M.: Munca nedeclarată și semideclarată, neplata drepturilor salariale – și avem mai multe sesizări legate de acest aspect -, neplata orelor suplimentare, neacordarea concediilor de odihnă sau neplata lor la nivelul prevăzut de legislație.

GdS: Care este rata de succes în cazul angajaților care reclamă la ITM că nu și-au primit salariile?
C.M.: Cele mai mici șanse le avem, ca să spun așa, în cazul în care firmele au probleme financiare și au intrat în insolvență, în faliment și efectiv nu au fonduri pentru plata drepturilor salariale. În proporție de 80-90% din cazuri, astfel de cazuri se rezolvă la nivelul ITM. Restul trebuie să își rezorve cazurile în instanță. Există litigii pentru că unii poate că nu sunt mulțumiți de nivelul salariilor. Angajatorul consideră că trebuie să îi plătească altă sumă. Spun cu dezamăgire lucrul acesta, dar și noi lucrăm într-un cadru legal, până la un anumit nivel. Nu suntem recuperatori, nu suntem executori. Suntem o instituție a statului care funcționează după legi stricte și competențele noastre sunt sunt limitate.

GdS: De regulă, oamenii depun petiții după ce pleacă de la un angajator sau în timp ce încă mai lucrează la acea firmă?
C.M: Și, și. Cele mai multe sesizări sunt depuse după ce pleacă de la firmă și reclamă o situație care s-a întâmplat în trecut. Aici ne este mai greu de dovedit cele acuzate, decât dacă angajatorul a evidențiat corect în acte toată activitatea. Când nu au evidențiat în acte angajatorii și nici foștii colegi ai persoanei respective nu mai recunosc că acea persoană a lucrat acolo, atunci ne este nouă mai greu de dovedit.

GdS: Știm cu toții că sunt abateri de la legislație și în domeniul sănătății și securității în muncă. Încă, în anul 2018, unii oameni mor la locul de muncă și nu din cauze patologice. Care sunt cele mai grave abateri, din acest punct de vedere?
C.M: Facem o radiografie a domeniilor de activitate în care s-au întâmplat astfel de situații. Cele mai mari probleme le-am avut în domeniul construcțiilor. Și atunci când vorbim despre lipsa dispozitivelor de sprijinire a malurilor, de lipsa echipamentelor de protecție sau despre nepurtarea echipamentelor de protecție, lipsa unor echipamente de lucru sau prezența unor dispozitive improvizate sau schele neconforme, lipsa unui instructaj adecvat sunt câteva aspecte care au generat evenimente și uneori chiar tragice. Lipsa unor autorizații de a manipula anumite echipamente de lucru, și mă refer la motostivuitoare, de exemplu.

GdS: În ce condiții supendă ITM activitatea unor firme sau oprește de la funcționare anumite utilaje?
C.M.: Atunci când constatăm un pericol grav și iminent, atunci când sănătatea și securitatea unui angajat sunt puse în pericol luăm măsuri clare. Se aplică rigorile legii.

GdS: Când se redeschide activitatea acelei firme?
C.M.: Imediat ce își remediează deficiențele constatate de inspectorii de muncă. Important este să asigure siguranța angajaților.

GdS: Se produc multe accidente de muncă în Dolj, având în vedere că există și o zonă industrială?
C.M.: Nu. S-au produs în jur de 50 de evenimente, din care două au fost mortale. Sunt și evenimente de traseu, de circulație, sunt și patologice.

GdS: Cum procedați după apariția Legii prevenției?
C.M.: Dacă facem o analiză a activității Inspectoratului, constatăm că doar 10% din sancțiunile aplicate sunt pecuniare, iar 90% sunt doar avertismente. Noi lucrăm dând dovadă de înțelegere mare, atâta timp cât avem înțelegere cu angajatorul. Ne interesează să dezvoltăm mediul economic. Mai mult decât atât, din decembrie avem o campanie de informare a agenților economici, cu privire la prevederile egislative.

GdS: Este mai important să lăsați firmele să se dezvolte decât să le amendați din prima și să le blocați activitatea?
C.M.: Da, dar să știți că sunt unele aspecte grave care nu mai impun o înțelegere din partea noastră. Când vorbim de muncă fără forme legale, când vorbim de accidente grave, care au la bază nereguli din lipsa unor echipamente, atunci nu mai avem înțelegere. Înțelegerea este zero.

GdS: Câți angajați există în Dolj la ora actuală, comparativ cu anul trecut, știut fiind că această regiune nu stă foarte bine din punct de vedere al locurilor de muncă?
C.M.: Dimpotrivă. Oferta de locuri de muncă este generoasă. Este adevărat că încă mai există forță de muncă fără loc de muncă. Trăiesc din ajutoare sociale, care sunt sub diverse forme și sunt apte de muncă. De ce spun lucrul acesta, pentru că noi verificăm și astfel de persoane să vedem dacă au contracte de muncă și observăm că sunt mii de persoane apte de muncă, care nu lucrează și se mulțumesc cu acel ajutor social.

GdS: De ce credeți că se mulțumesc cu ajutoarele sociale și nu acceptă un loc de muncă?
C.M.: Nu vor să muncească. Stau bine-merci și trăiesc din aceste ajutoare sociale și nu vor locuri de muncă. Trebuie să găsim o metodă să stimulăm astfel de persoane să muncească. S-a modificat legislația și acum pot să muncească și ca zilieri dintre cei care au ajutoare sociale și unii chiar muncesc.

GdS: Există domenii de activitate sezoniere în care angajații sunt disponibilizați iarna și reangajați primăvara?
C.M.: Este adevărat și asta se întâmplă. Și atâta timp cât nu există activitate pe timpul iernii. Însă este foarte important ce vă spun acum: există o migrație a forței de muncă de la societățile care au salarii mai mici la cele care au salarii mai mari. Cum oferta de locuri de muncă este mare, forța de muncă se duce către societățile care oferă salarii mai mari. Și sunt societăți mari la nivelul județului Dolj care dau un trend pozitiv pentru că au majorat salariile și cu 300 de lei. Și vorbesc de o creștere salarială fără să fie vorba de obligativitatea creșterii salariului minim.

GdS: Dacă ar fi mai multe firmele care să își permită să crească salariile, atunci credeți că ar crește și cererea de forță de muncă?
C.M.: Când o firmă care are mii de salariați dă un trend pozitiv de creștere a salariilor la un asemenea nivel, automat, și piața se duce în sus. Pentru că trebuie să reziști, să îți menții resursa umană și să o poți stabiliza acolo unde ai un interes economic trebuie să îi oferi bani. Este adevărat că există și firme care au bonitate, care au putere financiară și încearcă să își dezvolte afacerea recrutând salariați deja calificați, deja cu o pregătire bună, cu o calificare și îi oferă bani în plus.

GdS: Firma cu mii de angajați care a mărit salariile nu cumva a făcut-o ca urmare a presiunii salariaților? Au fost niște proteste pe acolo…
C.M.: A mărit salariile? Asta contează. Acum e liniște și pace socială acolo și se întâmplă să urmeze și alții exemplul de a mări salariile.

Firmele care nu au majorat salariile brute vor fi controlate

GdS: Pentru câți angajați din Dolj au fost înregistrate în REVISAL actele adiționale la contractele de muncă, care să arate că le-au crescut angajaților salariul brut, în contextul transferului de contribuții de la angajator la angajat?
C.M.: Am o situație la 13 martie și la acea dată aveam 106.993 de contracte care aveau înregistrate majorările salariale (în REVISAL – n.r.). Deci un procent de 65% din contractele de muncă din Dolj. Mai sunt de înregistrat până la 170.000 de contracte. Angajatorii au termen până pe 31 martie să le înregistreze. Este adevărat că sunt societăți care aveau deja un nivel salarial mai mare, peste salariul minim pe economie. Nu au făcut modificările contractelor, dar au acordat câteva bonificații, cum ar fi tichete de masă, bonusuri sau prime, dar nu au modificat contractele de muncă. Ei bine, pentru astfel de situații, așteptăm până pe 31 martie și după această dată, în baza criteriilor pe care le avem noi când verificăm societăți, toate aceste societăți care nu au făcut majorări de salariu o să le vizităm și întrebăm dacă au respectat sau nu au respectat legea și în ce condiții au respectat-o.

GdS: Legea nu obligă angajatorul să le majoreze salariile…
C.M.: Eu vorbesc despre respectarea prevederilor legale. Și mă gândesc și la respectarea Legii dialogului social, adică Legea nr. 62/2011 modificată și să vedem dacă au negociat sau nu au negociat cu angajații, dacă au majorat sau nu salariul. Să vedem care este cuantumul, care este realitatea, pentru că vă spu un lucru. Atâta timp cât ai criză de forță de muncă nu îți permiți să le tai oamenilor din salariu și ei le-au dat niște bani în plus, dar sub diverse alte forme. Vedem sub ce forme sunt acordați acei bani și vrem să vedem dacă acele forme sunt legale sau nu.

GdS: Pot să fie legale, dar în momentul în care angajatorul decide să acorde prime și bonusuri, iar acele sume nu sunt trecute în contractul de muncă, angajatorul poate oricând să nu le mai acorde.
C.M.: Nu întâmplător am făcut referire la Legea dialogului social. Aveau obligația să negocieze cu salariații și dacă au fost de acord angajații… Și aici este altă statistică. Avem în jur de 350 de societăți care au înregistrat contractul colectiv de muncă sau au modificat clauzele contractului colectiv privind majorările salariale, din cele aproximativ 1.000 de societăți pe care le avem la nivelul județului Dolj, care au peste 21 de salariați. Modificările aduse la Legea nr. 62 au fost de așa natură încât toți erau obligați să demareze negocierea contractului colectiv de muncă. Sunt 10.150 de firme care au modificat contractele de muncă, deci care au majorat salariile oamenilor. Sunt 10.150 de firme, dintr-un total de aproximativ 16.500 de firme.

GdS: Dacă dumneavoastră personal ați avea o firmă cu mai mulți angajați, care ar fi cel mai dificil lucru de îndeplinit din punct de vedere al legislației muncii?
C.M.: Nu știu dacă legislația muncii, ci faptul de a continua activitatea economică… Asta contează tot mai mult. Și totul se răsfrânge în latura financiară. Deci, asigurarea eficienței economice generează și un salariu rezonabil.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS