Controlorii fiscali ar putea încasa 15% din amenzile aplicate firmelor, din sumele constatate în plus în timpul controalelor fiscale, precum și din sentințele judecătorești penale definitive, inițiate de ANAF sau de Finanțe. În același timp, firmele private se tem că, dacă măsura se va adopta, ar putea urma un val de controale dure pentru economie și că inspectorii vor fi subiectivi în stabilirea sumelor de plată în plus de la firme către bugetul de stat.
Proiectul de ordonanță de urgență care incriminează stopajul la sursă ca infracțiune mai ascunde câteva prevederi inedite, îngrijorătoare pentru mediul de afaceri. Se propune modificarea Codului de procedură fiscală, astfel încât să dea dreptul personalului din Ministerul Finanțelor Publice (MFP) și celor din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) să rețină ca venituri proprii o cotă de 15% din sumele stabilite prin acte administrativ fiscale sau financiare, procese-verbale de constatare sau de sancționare a contravențiilor făcute de firme. De asemenea, tot 15% ar reveni Fiscului direct din hotărârile judecătorești pronunțate în materie penală, inițiate de MFP sau de ANAF, rămase definitive și care stabilesc sume de plată către stat din partea firmelor sub formă de impozite, taxe și contribuții stabilite în plus prin decizii de impunere, obligații fiscale accesorii (adică dobânzi și penalități) care au fost executate silit sau încasate după control, conform propunerii din proiectul de OUG care adaugă 11 aliniate la art. 341 din Legea nr. 207/2015 cunoscută drept Codul de procedură fiscală. Tot la ANAF și MFP ar rămâne și 15% din sumele „încasate din valorificarea bunurilor confiscate prin procese-verbale de constatare a contravențiilor“, se arată în proiectul de act normativ. Același sume pot să le revină finanțiștilor și din obligații accesorii aferente creanțelor bugetare stabilite de organele de inspecție economico-financiară, după ce acestea au fost încasate de Fisc.
Cum își vor putea împărți inspectorii ANAF „stimulentele“
Fiscul a mai avut „stimulente“ în trecut ani de-a rândul, însă acestea au fost scoase din Codul de procedură fiscală, tocmai pentru a elimina subiectivismul inspectorilor care făceau controale, atunci când erau puși față în față cu firmele controlate. Conform proiectului de act normativ publicat pe site-ul MFP pe 7 decembrie și aflat în dezbatere publică, sumele pe care le vor primi angajații ANAF din ceea ce încasează de la firme se vor numi „indemnizații“. Iată cum propun legiuitorii să se distribuie acei bani: „7) Veniturile proprii ale activității prevăzute la alin. (4) se utilizează pentru acordarea de indemnizații personalului Ministerului Finanțelor Publice și al Agenției Naționale de Administrare Fiscală. (8) Acordarea indemnizațiilor prevăzute la alin. (7) se face cu respectarea prevederilor art. 25 din Legea-cadru nr. 153/ 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. (9) Plata indemnizațiilor aprobate se face în cursul lunii curente pentru luna precedentă și se acordă personalului care a participat la obținerea unor rezultate excepționale, potrivit procedurii prevăzute la alin. (12) (adică prin Trezoreria statului – n.r.)“. Modalitatea exactă de redistribuire a așa-numitelor „indemnizații“ va fi stabilită prin ordin al ministrului finanțelor publice, la propunerea ANAF.
„Inspectorii fiscali vor fi subiectivi în timpul controalelor“
Mediul local de afaceri este surprins de propunerea legislativă, antreprenorii temându-se de controale mai dure, cu sume de plată și mai mari decât până acum. Contactați telefonic de GdS, mai mulți reprezentanți ai mediului de afaceri din Craiova și-au spus opinia pe marginea acestui subiect. Constantin Popeci, reprezentantul firmei Popeci Utilaj Greu, a precizat: „Sigur vor fi controale mai dure, iar inspectorii fiscali vor fi subiectivi în timpul controalelor. Le permite legislația, care se poate interpreta în diverse feluri, chiar dacă ai acționat corect. Cu astfel de stimulente, pericolul ar fi că vor interpreta legislația în favoarea lor și vei ajunge să contești ca antreprenor, să combați procesul-verbal de control în instanță, chiar dacă ai fost corect. Și acum pot interpreta cum vor ei, pentru că legislația este de așa natură“. „Vor fi mai motivați inspectorii fiscali să stabilească sume în plus în timpul controalelor, dar dacă și contribuabilii își vor plăti cu bună credință impozitele și contribuțiile, atunci inspectorii nu vor avea din ce să își mai ia stimulente. În schimb, obținerea de stimulente poate fi o problemă de etică a cheltuirii banului public“, a spus alt antreprenor craiovean. Încă un reprezentant al unei firme private din Craiova a precizat: „Nu este corect să ia stimulente inspectorii Fiscului! Se va «înrăi» și mai mult inspectorul contra contribuabilului. Dacă se aprobă așa ceva, atunci vor fi și mai vehemenți inspectorii fiscali în a stabili sume în plus de la contribuabili“.
Mediul de afaceri se teme că în urma acestor noi prevederi, dacă vor fi adoptate, atunci subiectivismul inspectorilor fiscali se va vedea în momentul în care ar urma să amendeze un agent economic, cu o contravenție care în Codul de procedură are un minim și un maxim, iar angajații Fiscului ar putea fi tentați să dea amenzi maxime, știind că o cotă parte le-ar reveni și lor, în mod legal. Potrivit actualelor prevederi din Codul de procedură fiscală, amenzile ce pot fi aplicate firmelor pornesc de la 6.000 de lei și ajung la 100.000 de lei, în funcție de mărimea firmei și de contravenția pentru care se adoptă.
Prevederea cu „indemnizațiile“ s-ar bate cap în cap cu Legea prevenirii
Dacă proiectul de OUG va trece prin guvern în forma actuală propusă, atunci ar putea intra în contradicție cu prevederile Legii prevenirii (cunoscută și drept Legea prevenției), adoptată de parlament la finele lunii trecute și care după ce va fi promulgată de președinte și va fi publicată în Monitorul Oficial va produce efecte. Potrivit legii, organele de control, inclusiv cele din sfera fiscală, trebuie mai întâi să aplice un avertisment firmei controlate, dacă este la prima abatere și nu să o amendeze. Rămâne de văzut cum se vor aplica aceste prevederi din două legi diferite, atunci când ANAF va primi stimulente sau indemnizații din valoarea sumelor stabilite în urma controalelor și va trebui să aplice și prevederile Legii prevenirii. În cazul acestei ultime legi, parlamentarii au lăsat la latitudinea executivului să stabilească prin hotărâre de guvern lista de sancțiuni pentru care nu se amendează din prima firmele, ci li se dă un timp să remedieze situațiile, după care se poate aplica amendă, în cazul în care nu se îndreaptă situațiile.
